Andre Gide. Zece alese:
1.Toate lucrurile au fost spuse până acum, dar cum nimeni nu ascultă, e nevoie să se spună din nou.
2.Trebuie să ai totuşi ceva inteligenţă, ca să te doară că nu ai destulă.
3.De obicei nu întâlnim printre oamenii inteligenţi decât neputincioşi, iar printre oamenii de acţiune decât proşti.
4.Culoarea adevărului este gri.
5.Arta trăieşte din constrângeri şi moare din cauza libertăţii.
6.În faţa unor cărţi câte unul se întreabă: “Oare cine le va citi?” În faţa unor persoane câte unul se întreabă: “Oare ăsta ce citeşte?”. Ceea ce-i important, însă, este că se întâlnesc oameni şi cărţi.
7.Crede în cei care caută adevărul. Îndoieşte-te de cei care l-au găsit.
8.Când un filosof îţi răspunde, nu mai înţelegi nici ce l-ai întrebat.
9.Teama de a ne face de râs ne produce cele mai mari stări de laşitate.
10.Dacă bărbaţii par mai serioşi decât femeile, e doar din cauză că poartă haine mai întunecate.
Și un bonus:
„Nu-mi vine a crede că mi se cuvine ceva.”
--------------------------
Pictor: Théo (Théophile) van Rysselberghe
Titlul: Andre Gide la Jersey
Titlul original:
Data: 1907
Stilul: Poet -impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte: Colectie privata
Date despre pictor:
Théo (Théophile) van Rysselberghe (23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926) a fost un pictor neo-impresionist belgian, care a jucat un rol esenţial in scena artei europene la trecerea intrun nou secol.
Théo Van Rysselberghe a fost un proeminent co-fondator al cercului artistic belgian Les XX pe 28 octombrie 1883, un cerc de tineri artisti radicali, sub patronjul, ca secretar, al juristului si iubitorului de arta din Bruxelles, Octave Maus (1856–1919). Ei se revoltau impotriva academismului iesit din moda din acea perioada si intaietatea standardelor artistice. Printre cei mai importanti membri s-au numarat James Ensor, Willy Finch, Fernand Khnopff, Félicien Rops, mai tarziu si Auguste Rodin si Paul Signac. Aceasta miscare l-a adus pe van Rysselberghe in contact cu alti artisti radicali, ca de exemplu James Abbott McNeill Whistler, care a expus in Les XX in 1884. Influenta acestuia in pictura de portrete se poate observa in portretul lui Octave Maus ca dandy (1885).
La sfarsitul anilor 1890, Théo van Rysselberghe a atins culmea tehnicii sale neo-impresioniste. Incetul cu incetul a abandonat folosirea punctelor in portrete si peisaje.
Dupa atatia ani de descoperitor de talente pentru Octave Maus, van Rysselberghe a facut greseala vietii lui: nu a recunoscut talentul tanarului Pablo Picasso (care era in Perioada Albastra in acea perioada). El ii considera lucrarile ca "urate si neinteresante".
Dupa 1910 a abandonat complet tehnica pointilista. A devenit un maestru in aplicarea luminii si caldurii in picturile lui.
S-a retras la Côte d'Azur unde si-a construit o casa si a devenit din ce in ce mai detasat de scena artei din Bruxelles.
