***
în așteptarea lunii
fumez pipă
copilul care stă
în fața mea
se crede zorro
aov
în fiecare an vine toamna
se lasă seara în victoria
iepurii și găinile dorm de ceva vreme
veranda de la etajul trei este goală
un bărbat curăță jgheaburile
șobolanii vagabonzi
călătoresc între două blocuri
peste țigla crăpată
dansează o pisică birmaneză
un câine nesupravegheat țopăie
pe totuarul plin de frunze
nu-i știu numele
fac fotografii cu telefonul
un sunet de vioară
plutește în aer
rotația pământului
continuă
aov
”Străini perfecți
Îți amintești, îți amintești numele meu?
Pe măsură ce curg prin viața ta
o mie de oceane am zburat
Oh, și spirite reci, reci ca gheața
toata viata mea
Eu sunt ecoul trecutului tău
Întorc ecoul unui moment în timp
Fețe îndepărtate strălucesc
O mie de războinici pe care i-am cunoscut
Și râzând când apar spiritele
toate umbrele vieții tale dintr-o altă zi
Și dacă mă auzi vorbind odată cu vântul
Trebuie să înțelegi
Trebuie să rămânem străini perfecti
Știu că trebuie să rămân în acest puț tăcut al tristeții
O suvită de argint atârnând prin cer
Atingând mai mult decât poți vedea
Vocea veacurilor în mintea ta
doare în toiul nopții
Viață prețioasă
Lacrimile tale se pierd în ploaia care cade
Și dacă mă auzi vorbind odată cu vântul
Trebuie să înțelegi
Trebuie să rămânem străini perfecti”
[deep purple]
nedormit
pe cerul din victoria
luna plutește în liniște
briza se răcește
deasupra șemineului
antonenko davydovich
pirogravat pe un placaj din lemn de tei
asculta
”clair de lune”
[claude debussy]
aov
duminică dimineața
stau într-o cameră aproape goală
și aștept să sune telefonul
la televizor
părintele necula
rezolvă toate problemele
prin rugăciune
aov
