Titian - Femeie la oglindă

Spune-mi ceva

Spune-mi ceva, dupa vorbele-acele
Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele,
Dulce-nfioara inima mea.
Spune-mi ceva …

Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu stie,
Straniu, vorbele tale leagana-adie.
Ca si o floare, vorbele tale m-ar mângâia.
Spune-mi ceva …

de Adam Asnyk (polonia 1838 - 1893)

 
-------------------------------------------------------------------------

"În operele venețianului Tiziano strălucesc trăsăturile unei arte atât de perfecte, încât numai artiștii, dacă nu sunt limitați, pot să o înțeleagă" (Paolo Giovo, 1525)

"...nici un pictor nu a fost atât de universal admirat de principi ca Tiziano" (Ludovico Dolce, 1557)

-------------------------------------------------------------------------
Pe lângă aceste roluri, oglinda este instrumentul care i-a creat omului cele mai mari deziluzii, temeri, angoase. În oglindă omul își caută mereu chipul adevărat, constatând mereu deosebiri între „sinele” său și imaginea din oglindă: tainică, mută, inversată.

Hai să vedem care sunt însușirile reale ale oglinzii: oglinda redă copia fidelă a obiectului oglindit. mișcarea obiectului e sincronă copiei, reflectarea este inversată, oglinda este impenetrabilă, imaginea e impalpabilă, oglinda reflectă și obiecte ce nu intră în raza noastră vizuală (în basme eroii văd în oglindă lucruri petrecute la mare distanță), oglinda poate deforma imaginea (saloanele oglinzilor strâmbe). În cultura populară, oglinda este simbolul unei „alte realități”, devenind hotarul dintre lumea de aici și lumea de dincolo.
-------------------------------------------------------------------------

Pictor: Titian
Titlul: Femeie la oglindă
Titlul original: vanitas
Date:1515
Stilul: Renascentism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 76 x 93 cm
Unde se găseşte: Musée du Louvre, Paris, Franţa

Date despre pictor:

Tiziano Vecellio - în română Tițian - (*între 1488 și 1490, Pieve di Cadore/Munții Dolomiți - †27 august 1576, Veneția) a fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparținând școlii venețiene.
Cel mai pretios compliment pe care-l poate primi un pictor în timpul vietii este, fara îndoiala, cel cu care a fost onorat marele maestru venetian Tiziano: „Un soare printre stele”. Este un citat din „Paradisul” lui Dante Alighieri prin care contemporanii artistului l-au asezat pe aceeasi treapta de apreciere cu Rafael si Michelangelo. Prin modul sau de folosire a culorilor, seful scolii venetiene de pictura demonstra urmasilor sai ca se poate folosi o cromatica mai putin sofisticata pentru efecte vizuale impresionante. Ideea lui Tiziano de a utiliza „culori ale simplitatii” pleca de la asocierea artei vizuale cu muzica, unde doar sapte note pot face minuni.