Richard Gerstl - Stradă îngustă

* * *

pe strada îngustă

trece vremea unei carete

pe lângă ea

un necunoscut

fără să vorbească

gesticulând din mâini

îţi sare în ochi

ca o sperietoare

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Richard Gerstl

Titlul : Stradă îngustă

Titlul original: Nußdorferstraße

Data: 1908

Stilul: Expresionism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Richard Gerstl (14 septembrie 1883 – 4 noiembrie 1908) a fost un pictor si desenator austriac cunoscut pentru portretele sale expresive, lipsa recunoasterii criticilor in timpul vietii sale, precum si pentru relatia lui cu sotia lui Arnold Schoenberg care a dus in cele din urma la suiciderea sa.

Richard Gerstl s-a nascut intro familie prospera, Emil Gerstl, un negustor evreu si Maria Pfeiffer.A mers la scoala Viennese Piaristengymnasium, insa atrebuit sa plece de acolo din cauza dificultatilor in ceea ce priveste disciplina.

De timpuriu, Gerstl s-a hotarat sa devina artist, spre disperarea tatalui sau. Avand rezultate slabe la scoala si fiind obligat sa plece de la vestita scoala Piaristengymnasium in Vienna ca rezultat al „dificultatilor disciplinare,” parintii lui stabili din punct de vedere financiar i-au luat profesori particulari. In 1898, la varsta de 15 ani, Gerstl a fost acceptat la Academia de Arte Frumoase din Viena unde a studiat sub indrumarea lui Christian Griepenkerl. Gerstl a inceput sa respinga stilul Secesiunii vieneze si ceea ce simtea ca e arta pretentioasa.

Frustrat din cauza neacceptarii stilului sau de pictura ne-secesionist, Gerstl a continuat sa picteze fara nici o indrumare formala timp de doi ani.

In 1904 and 1905, Gerstl a impartit un ateeliers cu colegul si prietenul sau din academie, Viktor Hammer, iar prin 1906, Gerstl a achizitionat propriul sau atelier.

Chiar daca Gerstl nu se asocia cu ceilalti artisti, se simtea atras de muzica si frecventa concertele din Vienna. Prin 1907, a inceput sa se asocieze cu compozitorii Arnold Schoenberg si Alexander von Zemlinsky,care locuiau in acceasi cladire in acea perioada. Gerstl si Schoenberg au manifestat o admiratie reciproca bazata pe talentele lor individuale.

In acest timp, Gerstl s-a mutat intrun apartament din aceeasi casa si a pictat cateva portrete ale lui Schoenberg, familiei si prietenilor sai. Aceste portrete au inclus-o si pe sotia lui Schoenberg, Mathilde, pe Alban Berg si Zemlinsky. Portretele sale stilizate anticipeaza expressionismul german si pasteluri ca in operele lui Oskar Kokoschka. Gerstl si Mathilde au devenit extrem de apropiat, iar in vara lui 1908, ea si-a parasit sotul si a plecat la Viena impreuna cu copiii si Gerstl. Schoenberg tocmai era la jumatatea compozitiei sale Al Doilea Cvartet de Coarde, pe care i l-a dedicat ei. Mathilde s-a reintors la sotul ei in octombrie.

Innebunit de pierderea Mathildei, de izolarea fata de asociati, de neacceptarea sa artistica, Gerstl a intrat in ateelierul sau in noaptea de 4 noiembrie 1908 si se pare ca a ars fiecare scrisoare si bucata de hartie pe care le-a gasit.Desi multe picturi au scapat din incendiu, se pare ca cea mai mare parte din hartiile sale personale au fost distruse. In afara de picturi, doar opt desene au ramas nearse. Privind la hartiile lui care ardeau, Gerstl s-a spanzurat in fata oglinzii din atelier, reusind si sa se injungie.

Incidentul a avut un mare impact asupra lui Arnold Schoenberg, iar „drama sa cu muzica” (i.e., opera) Die Glückliche Hand se bazeaza pe aceste evenimente.

Dupa sinuciderea sa la varsta de 25 de ani, familia a scos picturile ramase in atelierul lui Gerstl si le-a depus intrun depozit pana cand fratele sau Alois le-a aratat dealerului de arta Otto Kallir in 1930 ori 1931.