întîmplare cu Otto Dix, într-o după-amiază de februarie, în compania Sfinxului
dar cît de misterioasă e lumina, zice
între două macarale, cum ştii tu să recreezi acea stare de confort
plăcută ochiului, inimei şi sufletului nemuritor
nu-mi puteam desprinde ochii de la degetele răsfirate cămileşte
şi mă gîndeam că o femeie cu asemenea copite n-are voie să-mi vorbească despre mister…
am condus-o pînă la uşa apartamentului, în hol… chiar Otto Dix
degetele strîmbe ale Sylviei von Harden ţintuiesc ţigara aşa cum copitele
îmi delimitau orizonturi şi lumini. Paharul cu şampanie, Sylvioară, rochia numai bună să joace puricii şah,
ciorapul strîns în spatele genunchiului, gura ei ca de peştiuc, chiar acela văzut într-o piaţă-n Istanbul – nu-mi vorbi tu mie de Byzantium, şuşoteşte canadianul –
prin geamul ca un hublou am remarcat amîndoi că a-nceput să ningă
e acea ninsoare al cărei început nu-l prinzi în veci, mereu surprins, mereu condamnat la Oh, la Ah, la peştiozitatea Sylviei von Harden. Am stat aşa, mînă-n mînă, tremurînd la gîndul nopţii ce avea să vină…
de Bogdan-Alexandru Stănescu
--------------------------
Pictor: Otto Dix
Titlul: Portretul jurnalistei Sylvia Von Harden
Titlul original: Portrait of the Journalist Sylvia Von Harden
Data: 1926
Stilul: Expresionism
Mod de realizare:
Dimensiunea: 121 x 89 cm
Unde se găseşte: Georges Pompidou Center, Paris, Franţa
Date despre pictor:
Wilhelm Heinrich Otto Dix (n. 2 decembrie 1891, Untermhaus acum Gera - d. 25 iulie 1969, Singen, Hohentwiel) a fost un pictor, desenator și gravor considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului XX.
A fost influențat de expresionism și de curentul „noul obiectivism” („die neue Sachlichkeit”), fiind interesat de critica socială. În compozițiile sale, Dix prezintă războiul și consecințele lui tragice, între care șomajul și privațiunile proletariatului. A pictat și portrete, peisaje și scene de gen. Ca desenator excelent, a lăsat posterității peste 6.000 de desene și schițe. A realizat picturi și lucrări în acuarelă care evocă stilul renascentist.
Cele mai ample colecții cu lucrări ale lui Otto Dix se află la Kunstmuseum („Muzeul artelor”) din Stuttgart și la Museum Gunzenhauser din Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt).
În 1933, după ce naziștii au acaparat puterea, Dix a fost unul dintre primii profesori dați afară din serviciul la universitate.
Dix a fost ținut de Gestapo în arest preventiv timp de două săptămâni, în urma unui atentat împotriva lui Hitler.
În anii postbelici Dix nu s-a putut ralia la curentele artistice din RFG și RDG (aici realismul socialist). Însă instituții din ambele state germane i-au conferit onoruri și distincții. Între 1946-1966, Dix a avut șederi anuale de lucru la Dresda. În 1959, i-a fost conferită „crucea federală pentru merit” (decorație vest-germană).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu