Și rochia aceea ușoară și eternă
pe care o strângem pe trupul tău
în mâinile mele renăscute
păstreaz-o pentru totdeauna cu grijă
în penumbra geamantanelor unde
n-o poate atinge mirosi nimeni
în afară de timpul ce ne distruge.
Păstrează rochia aceea te rog ai grijă de ea !
Se vor prăbuși la picioarele noastre ca
niște păsări
anii bucuria și tinerețea noastră
Resemnare va duce totul în ruină
Dar rochia aceea fără pereche va păstra
căldură ta mirosul și mâinile mele
și forma mîngîierii și durerea noastră
Păstreaz-o vreau să rămână vie după noi
Păstrează rochia aceea te rog ai grijă de ea!
Cînd camatarii îți vor scotoci lucrurile
în care pasionată și neștiută îți stă zidită viața
nu vor pricepe nimic din rochia aceea
și-i bine să nu știe nimic din tot ce știm
Numai o nostalgie și ea necunoscută
fără nume fără nimeni și fără loc
și acest poem clandestin și-nvechit
să-ți spună ce înseamnă ruptă o pînză sacră.
de Felix Grade
traducere Darie Novaceanu
--------------------------
Pictor: Jean-Marc Nattier
Titlul: Portret de femeie tânără
Titlul original: Portrait of a Young Woman
Data: 1748
Stilul: Rococo
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Jean-Marc Nattier (17 martie 1685 – 7 noiembrie 1766) pictor francez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu