Ariadna Rodica - Vultur - cantec de munte

Vulturul

Ieri am vazut un vultur murind
Plutea spre abisuri de nedeslusit
Si aripa lui abia falfaind
Nicicand nu credeam ca zbura spre zenit

Era in amurg si cerul plangea
Cu stropi de argint pe lesu-i zdrobit
Un vultur e mort si in inima mea
Nu pot sa iubesc desi am iubit

Nu plange, iubito, tu n-ai nici o vina
Eu sunt cel ce pleaca cu ochi tristi si goi
In fata mea parca ar sta o straina
Desi n-am uitat tot ce-a fost intre noi

Acum vreau sa plec oriunde-as putea
Sa uit, sa ma-ngrop in noaptea adanca
Dar iarta-mi, iubito, ca nu pot schimba
Destinul ce-mi pune in cale o stanca

cantec de munte

-----------------------------------------------
Pictura de Ariadna Rodica

Sandro Botticelli - Nasterea lui Venus - Detaliu

* * *

cine esti tu Venus?
zambind,
sa faci ca micul meu
poem sa tremure
de cate ori iti
rostesc numele.

iti inmanez inima mea, tie
iubesc viata şi navighez cu tine,
in indepartata mare.
ia-mă
nu-mi trimite inima-napoi…

(cav)

--------------------------------------------------------------
Sandro Botticelli - Nasterea lui Venus - Detaliu. 1484-1485. Este una dintre cele mai renumite picturi din istoria artelor. Prin aceasta lucrare artistul se dovedeste a nu fi doar un creator al frumusetii sublime ci si un interpret al mitului zetitei Venus. Cu chipul unei femei frumoase, cu parul lung si blond, Venus este aparitia onirica a umanitatii superioare care debarca pe tarmul florentin.

Sandro Botticelli - Nasterea lui Venus

VENUS

Venus a fost înviată
Prin graţia ei
Să vadă astă frumuseţe
Care-mi subjugă simţurile…

A venit să mă felicite
Pe-a inimii gingaşă iubire.
A ajuns să împartă cu mine
Stilata nuntă a cochetăriei.
S-a întors cu floarea vieţii
În palmă.

de Muhammad el-Manori (Maroc)

-----------------------------------------------------------------------------------
Sandro Botticelli - Nasterea lui Venus - 1484-1485. Este una dintre cele mai renumite picturi din istoria artelor. Prin aceasta lucrare artistul se dovedeste a nu fi doar un creator al frumusetii sublime ci si un interpret al mitului zetitei Venus. Cu chipul unei femei frumoase, cu parul lung si blond, Venus este aparitia onirica a umanitatii superioare care debarca pe tarmul florentin.

Rene Magritte - Memoria

A SE AFLA SCRIS

Eu scriu pentru corabie

ea scrie pentru că-i plac cuvintele
ea scrie pentru că se grăbeste şi na-re timp
ea scrie pentru că-i plac cărţile
ea scrie împotriva lor
ea scrie pentru a depasi dezastrul
ea scrie cât timp este în istorie
ea scrie impotriva hanurilor, ospătăriilor, cârciumilor
ea scrie împotriva voinţei sale
ea scrie în timp ce este ameninţata
ea scrie câtă vreme războiul continuă
ea scrie să n-o iau razna
ea scrie în timp ce cuvintele fug de ea
ea scrie pentru că este în labirint
ea scrie, scrie ca să poata aprinde focul
ea scrie dimineaţa
ea scrie în pierdere
ea scrie până când răsare soarele
ea scrie pentru că este contra tuturor formelor de autoritate
ea scrie dorinţa nu obiectul ei
ea scrie după citire
ea scrie dezacordul ei
ea scrie să se poata juca
ea scrie şi nu vreau să apere omul căci el nu este slab
ea scrie în vreme ce tot spaţiul ăsta e înaintea ei
ea scrie căci scrisul e singura reacţie care o face să realizezeze că-i libera
ea scrie ca să nu înnebunesca

bla, bla, bla …..

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
„Memoria”, un cap antic de fată păstrând urma însângerată a tragediei, profilat pe cerul albastru şi pe cortina cu sugestii neliniştitoare ale jocului hazardului.

Rene Magritte - Memoria
Data: 1948; Brussels, Belgium
Stilul: Supraeralism
Perioada: Perioada matura
Concepţia de bază a lui Magritte a fost că pictura trebuie să fie poezie, iar poezia trebuie să evoce misterul. „Misterul” este denumit şi „cuvânt cheie”. Întreaga operă a pictorului a fost impregnată de încercarea de a nu dezvălui misterul.
Unele dintre aceste definiţii au o conotaţie religioasă sau mistică. Cuvântul „mister” are şi alte semnificaţii… În 1926, Magritte scria: „Pictura terminată este o surpriză şi autorul ei este primul surprins. Se doreşte mereu să se obţină un efect mai uimitor şi mai neaşteptat”, iar în 1958 menţiona: „O pictură trebuie să fie copleşitoare, năucitoare”, iar spectatorul să ghicească „ascunsul”.
Cheile misterului stau, aşadar, într-o anumită măsură, în imaginaţie şi reproducerile acesteia.
Într-o scrisoare din iunie 1946, adresată de pictor lui Breton, se precizează că „noi nu trăim să facem profeţii care să provoace suprarealismul”, insistând asupra necesităţii unei schimbări. „În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, atunci, în muzeele suprarealiste, vizitatorii se vor plictisi precum o fac în celelalte muzee”.
Referirea la realitate şi mister nu a fost pierdută niciodată, chiar dacă pictorul a căutat noi căi de comunicare între ele. „Vreau să pictez numai tablouri care evocă mister cu acelaşi farmec şi precizie specifice vieţii spiritual”.

Rene Magritte - Marele Razboi

MARELE RAZBOI

Pace
Chiar exista in afara dictionarului?
 

------------------------------------------------------------------
Rene Magritte - Marele Razboi
Titlul original: La Grande Guerre
Data: 1964; Belgium
Stilul: Suparealism
Magritte a pictat un domn cu o palarie tare, guler alb si cravata, dar in locul fetei, a pus un mar. Figura este redata in mod conventional in timp ce marul este pictat cu atentie exagerata. Semnificatia tabloului nu consta in cele doua imagini, a omului si a marului, ci in combinatia lor neasteptata si enigmatica. Astfel, imagini verosimile sunt asociate unui context nepotrivit, inexplicabil, absurd. In acest sens, daca realitatea este identica totdeauna cu ea insasi si nu poate fi schimbata, atunci schemele normale pot fi demontate prin descompunerea combinatiilor obisnuite si reconfigurarea lor intr-o absurditate a banalului.
El a fost practic singurul suprarealist care, printr-o procedură lucidă, a realizat o artă a ficţiunii, citând, asemenea lui Freud, forţele nevrotice.
René François Ghislain Magritte (n. 21 noiembrie 1898, Lessines, Hainaut, Belgia — d. 15 august 1967, Bruxelles) a fost un pictor belgian, reprezentant de frunte al suprarealismului în pictură.

Maurice Esteve - Natura moarta cu ulcior - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI MAURICE ESTEVE

Inscripţie pe-o casă nouă

Toate stau la locul lor,
stă păianjenul în plasă
ca-ntr-o lume de mătasă.
Nu-l încearcă nici un dor
din ocolul lui să iasă.

Toate stau la locul lor:
piatră, floare şi ulcior,
vatră şi amnar şi iască,
Asta-i legea tuturor:
Zări să-şi facă din pridvor,
să se simtă bine-acasă.

de Lucian Blaga

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Maurice Esteve
Titlul: Natura moarta cu ulcior
Titlul original: Nature morte au pichet
Data :1942
Stilul: Fauvism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor

Claude Monet: Promenada lângă Podul Argenteuil

POEM

privesc palaria asta
amatoare
de soare
de ploaie
de vant
si ma intreb,
era cu mine?

pe melodia pasilor ei
imi pierd eu graiul
cand zambeste
cand ma dezamageste
cand ma inebuneste.

astfel, iubirea ei
a cazut
pe cine
a dorit ea.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------
Claude Monet: Promenada lângă Podul Argenteuil
Data: 1874
Stilul: Impresionism
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris – d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franţa.
Monet a trebuit să meargă în armată în Algeria. Mătuşa sa Lecadre a fost de acord să-l scape de armată, dacă va fi urmat un curs de artă la universitate. El a părăsit armata, dar stilurile de pictură tradiţională predate la universitate nu i-au fost pe plac.
În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (franceză: Impresie, răsărit de soare - acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă "impresii" decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti, foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.

Edouard Manet = Promenada

ZIUA ALFRED DE MUSSET

NICIODATA

Un cântec trist de Schubert, lin prin văzduh plutea,
Când tu, - ții minte oare? – mi-ai spus: ”Nu! Niciodată!
Nu!” îmi spuneai și totuși în ochii-ți strălucea
Azurul melancolic al bolții înstelată.

Spuneai: ”Nu! Niciodată!”, dar chipul tău zâmbea ,
Ca-ntr-un profil de veche medalie turnată;
Și, mândru, al comorii ce-ascunzi instinct, punea
Pe-obrajii tăi, năframa-i geloasă-mbujorată.

Păcat! O, ce cuvinte de nepăsare pline
Când îți vorbeam, marchiză, de dragoste știi bine,
Nu-ți deslușeam nici chipul, nici zâmbetul de crin.

Mai dulce decât ochii-ți senini e-a ta simțire;
Și mă gândeam în taină, privindu-i cu mâhnire,
La sufletul ce-n floarea-i ți se-nchidea divin.

de Alfred De Musset - Niciodată

------------------------------------------
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor şi dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în această ţară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditaţia asupra condiţiei creaţiei artistice şi aversiunea faţă de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziţii sufleteşti contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspiraţia spre fericire, înclinaţia romantică a răului veacului (mal du siècle) şi dialogul dintre poet şi muze.
---------------------------------------------------------------
Edouard Manet = Promenada
Data: 1880; Paris, France
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza

Leon Bonnat: Portret Victor Hugo

ZIUA ALFRED DE MUSSET

Domnului Victor Hugo

Iubim atâtea lucruri pe lumea asta, doară
Ca să-nțelegem bine ce prețuim din plin:
Joc, ocean, cofeturi, un firmament senin,
Femei, sau cai, sau lauri, sau roze bunăoară.

Călcăm pe flori firave, ce-abia prind să răsară,
Și plângem, și cuvinte de bun rămas rostim.
Cu timpul, ne dăm seama și noi că-mbătrânim
Când clocotul se duce din inima hoinară.

Din toate-aceste bunuri, ce nu spun lucru mare,
De preț e numai unul; un vechi amic, se pare.
Te cerți și fugi de dânsul; când însă, cumințiți,

Ne întâlnim, surâdem, și două mâini se-ndeamnă,
Gândindu-se că-n timpuri mergeam nedespărțiți,
Că sufletul nu-i veșnic și ”ieri” un ”mâine”-nseamnă.

de Alfred De Musset

--------------------------------------------------------------
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor şi dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în această ţară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditaţia asupra condiţiei creaţiei artistice şi aversiunea faţă de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziţii sufleteşti contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspiraţia spre fericire, înclinaţia romantică a răului veacului (mal du siècle) şi dialogul dintre poet şi muze.
-------------------------------------------------------------------------
Leon Bonnat: Portret Victor Hugo
Stilul: Academician
Léon Joseph Florentin Bonnat (06/20/1833-09/08/1922) a fost un pictor francez, Mare Ofițer al Legiunii de Onoare si profesor la Ecole des Beaux Arts

Robert Silvers - Bill Gates - 0 si 1

ZIUA GEORGE RANETTI

0 si 1

Ţifra Zero, obosită,
Gâfâind, cum e ea grasă,
Vru-ntr-o zi să stea la masă,
Căci era şi flămânzită
(Pântecu-i e vecinic gol,
Lângă Unu. Deci domol,
Zero roagă să-l primească
Un minut să s-odihnească
Şi foamea să-şi potolească.
Însă Unu,
Ca nebunu,
Insultă pe bietul Zero:
- Cum îndrăzneşti, hahalero,
Lângă mine să te-aşezi?
Nu te vezi
În ce hal eşti, măi fârtate?
Un nimic!... O nulitate!
Eu, cu capul sus, semeţ,
Şi drept ca un făcăleţ,
Stau în fruntea tuturor,
Stau în fruntea ţifrelor.
Să stai tu la prânz cu mine?!
Tu, pe care te-am văzut
Încă cu-n altul ca tine,
Tot aşa necunoscut,
Stând pe uşi de la latrine?
Marş d-aici!
- Nu fi mândru cu cei mici,
Unule,
Nebunule!
Îi răspunse Zero-ndată:
Darnic n-ai fost niciodată,
Nici bărbat,
Probă că nici nu-mpărţeşti,
Nici nu-nmulţeşti:
Acest fapt e demonstrat.
Pe când cearta era-n toi
Şi era să fie lată,
Ţifra Două, înarmată,
Porni dârză la război
Împotriva ţifrei Unu,
Şi l-ar fi distrus, cu tunu,
Ori mai ştiu eu cu ce armă,
Dacă Unu speriat,
Pe Zero n-ar fi chemat
Cu un strigăt de alarmă.
Zero, iertând pe mişel,
Veni-ndată lângă el,
Silind pe Două să plece,
Căci vă jur că nu-i minciună
Unu şi Zero-mpreună
Aveau putere cât Zece.

Vechi de când cu tata Noe
E-un proverb ce spune bine:
Totdauna ai nevoie
De unul mai mic ca tine.

de George Ranetti

--------------------------------------------------------------------
Născut 19 octombrie 1875
Decedat 2 mai 1928 (52 de ani)
Cetăţenie: România
Ocupaţie jurnalist
-----------------------------------------------------------------------
Robert Silvers - Bill Gates
Stilul: Pop Art
Media: photomosaic (mozaic de poze)
Robert Benjamin Silvers (născut la 31 decembrie 1929) este un editor american , care a servit ca editor al The New York Review of Books din 1963.

Marc Chagall - Blue Lovers

VISATORI DE ALBASTRU

intr-o noapte atât de lungă cum e asta
ce-ar putea face doi îndragostiti…?
poate c-ar putea zambi Lunii ascunse
in spatele norilor de primavara
si visa…!

(cav)

---------------------------------------------------------------
Marc Chagall a pictat „Blue Lovers” la Paris, în Franţa, în anul 1914. Opera, realizată în ulei, face parte din curentul cubism.
Marc Chagall - Blue Lovers
Data: 1914; Paris, France
Stilul: Cubism
Media: Ulei pe carton
Dimensiunea: 44 x 49 cm
Colectie privata
„Am ales pictura, căci îmi era la fel de vitală ca aerul. Mi s-a părut o fereastră prin care pot să-mi găsesc scăparea într-o altă lume.”
— Marc Chagall
Marc Chagall (n. 7 iulie 1887, Vitebsk, Belarus - d. 28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence, Franţa) a fost un pictor modern. Stilul său de pictură este considerat ca deosebit de original şi poetic, sub influenţa fanteziei şi al melancoliei, şi strâns legat de cultura ebraică. Ea reprezintă o temă care revine permanent în creaţia sa, la fel ca şi oraşul provincial bielorus Vitebsk, în care artistul şi-a petrecut copilăria.