William McGregor Paxton

Mătăniile

Petrecutele ceasuri cu tine, suflet drag
Sunt pentru mine perle plimbate de mătănii.
Le picur câte una, una câte una,
Şirag de mărgele, mătăniile mele.

Pe ceas câte o perlă şi-o rugă-n fiecare,
Să liniştesc pustiul în suflet cuibărit.
Le picur câte una, când şiragul s-a sfârşit
Se răstigneşte crucea de aur şi de rugă.

O, amintiri ce ardeţi, purificând infernul
Steril, de chin şi trudă, eu vă sărut pe rând,
Pe fiecare boabă, mătănii numărând
Şi-nvăţ să răstignesc sărutul meu pe cruce!

de Florence Barclay (1909)

-------------------------------------------------------------------------------
William McGregor Paxton (1869-1941) este un pictor impresionist american nascut la Baltimore. Pxton este cunoscut mai ales ca portretist.
Impreuna cu alti pictori consacrati ai vremii, precum Charles Tarbell sau Frank Weston Benson, Paxton creaza "Ghilda artistilor din Boston" find astfel identificat mai tarziu cu scoala Bostoniana.
Acorda o atentie deosebita luminii iar interioarele sale devin repede un reper in Statele Unite.De cele mai multe ori compozitiile reprezinta femei idealizate in interioare burgheze pictate in detaliu.
Un lucru interesant de mentionat este faptul ca Paxton se inspira de multe ori din opera lui Johannes Vermeer ale carui imagine si sistem optic il vor fascina intotdeauna. Studiindu-l indeaproape pe Vermeer, Paxton observa cum doar o parte a compozitiei este focalizata, restul fiind usor in ceata.
In tabloul de mai sus, tehnica mentionata este foarte bien scoasa in evidenta. Priviti cat de bine definit este colierul, fiecare perla fiind perfect conturata in timp ce restul compozitiei, este mai estompat.
Artistul moare de atac de cord la varsta de 72 de ani, lasand in urma sa o impresionanta colectie de opere care amintesc de fastul unori timpuri trecute si care pun in valoare frumusetea feminina centrand-o si incadrand-o unei imagini de fond care o reflecta si mai mult.

Marc Chagall – tineri indragostiti si violonistul

Muzică: suflu-al statuilor, poate

Muzică: suflu-al statuilor, poate:
tăcere-a imaginii. Tu, grai, unde graiuri
sfârşesc, tu timp
în verticală pe direcţia pierdutelor inimi.
Simţiri pentru cine? O, tu, metamorfoză
– a simţirii în ce? –: în peisaj ce se-aude.
Muzică: tu, străino. Spaţiu al inimii
crescut deasupră-ne. Străfund al nostru, ce depăşindu-ne,
ne părăseşte – sacră plecare:
când adâncul ne-nconjură
ca o zare mult încercată, ca cealaltă
parte-a văzduhului,
pură,
uriaşă,
ce nu mai poate fi locuită.

 de Rainer Maria Rilke

----------------------------------------------------------------------
Marc Chagall – tineri indragostiti si violonistul
Data: 1956; France
Stilul: Naïve Art (Primitivism)
Media: gouache, ulei, hartie
Dimensiunea: 81 x 100 cm
Colectie privata
Marc Chagall (n. 7 iulie 1887, Vitebsk, Belarus - d. 28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence, Franța) a fost un pictor modern. Stilul său de pictură este considerat ca deosebit de original și poetic, sub influența fanteziei și al melancoliei, și strâns legat de cultura ebraică. Ea reprezintă o temă care revine permanent în creația sa, la fel ca și orașul provincial bielorus Vitebsk, în care artistul și-a petrecut copilăria.

Pierre-Auguste Renoir - Femeie cu palarie alba

Mi-e sufletul perlă

Huruitul ploilor îmi tulbură
cerul iubirii
şi îmi retează
sălbatic liniştea,
gândurile suspină tăcerea,
aş întreba frunzele copacilor tăi
unde lăcrimezi toamna asta,
doar pentru a-ţi oferi
drept lăcaş inima mea.
Mi-e sufletul perlă, acum,
nu am uitat plânsul din patul
toamnelor magice.

de Lusiana Dragusin

------------------------------------------------------------------------------------
PALARIILE LUI RENOIR
Istoricii sunt de acord ca palariile si blanurile au fost printre primele obiecte de imbracaminte purtate vreodata. Purtata pentru prima data in Grecia antica, palaria avea la inceput in principal rol de protectie. In timp, palaria a evoluat catre statutul de insemn al puterii si apoi a devenit simbol al rafinamentului.
Pana la sfarsitul secolului XVI, palariile erau create exclusiv pentru barbati, femeile purtand doar versiuni adaptate ale acestora. In era eduardiana, palaria era atat de larg raspandita, incat a nu purta palarie echivala cu lipsa manierelor ajungand astfel sa reprezinte un accesoriu obligatoriu in tinuta unei femei. Ii oferea eleganta si definea un anumit statut social. Nicio adevarata lady nu iesea din casa fara palarie si manusi de dantela !
Imaginandu-mi acele timpuri, acele palarii, care mai de care mai sofisticate, fiecare cu personalitatea ei – menita sa « schimbe » aspectul oricarei femei, am dat peste nenumarate tablouri ale lui Renoir in care acest accesoriu apare ca facand parte din imaginea de ansamblu, subliniind trasaturile personajului care o poarta.
Pierre-Auguste Renoir - Femeie cu palarie alba
Data: 1890
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Colectie privata
Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.

Pierre-Auguste Renoir - Femeie cu buchet de flori

Mina de rubine şi cariera de perle

M-a întrebat c-un glas ceresc:
Rubinele pe unde cresc?
Nimic n-am spus, dar îmbătat,
Cu degetul am arătat
Spre buzele iubitei.
M-a întrebat cel glas ceresc:
Dar perlele pe unde cresc?
I-am spus atunci iubitei mele,
Cu ochi ca două viorele,
Să îşi desfacă-a sale buze,
Ce pentru mine-s nişte muze,
Şi să arate printre ele,
Şiragurile de mărgele.

de Robert Herrick

------------------------------------------------------------------------------------
PALARIILE LUI RENOIR
Istoricii sunt de acord ca palariile si blanurile au fost printre primele obiecte de imbracaminte purtate vreodata. Purtata pentru prima data in Grecia antica, palaria avea la inceput in principal rol de protectie. In timp, palaria a evoluat catre statutul de insemn al puterii si apoi a devenit simbol al rafinamentului.
Pana la sfarsitul secolului XVI, palariile erau create exclusiv pentru barbati, femeile purtand doar versiuni adaptate ale acestora. In era eduardiana, palaria era atat de larg raspandita, incat a nu purta palarie echivala cu lipsa manierelor ajungand astfel sa reprezinte un accesoriu obligatoriu in tinuta unei femei. Ii oferea eleganta si definea un anumit statut social. Nicio adevarata lady nu iesea din casa fara palarie si manusi de dantela !
Imaginandu-mi acele timpuri, acele palarii, care mai de care mai sofisticate, fiecare cu personalitatea ei – menita sa « schimbe » aspectul oricarei femei, am dat peste nenumarate tablouri ale lui Renoir in care acest accesoriu apare ca facand parte din imaginea de ansamblu, subliniind trasaturile personajului care o poarta.
Pierre-Auguste Renoir - Femeie cu buchet de flori
Data: 1878
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Colectie privata
Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.

Berthe Morisot - Fica pictorului Manet - Julie Manet, la Gorey

Cartea noua

Oana a primit o carte,
Pozele-s frumoase foarte.
Uite-un turtur, o albina,
O broscuta, o tulpina,
Uite-un munte, uite-un pom,
O casuta si un om,
Poze sunt nenumarate,
Si-nca toate-s colorate.
Langa ele niste randuri,
Oana noastra sta pe ganduri.
Cat mai e pan-o sa creasca
S-o sa-nvete sa citeasca?

de Nina Cassian

============
Este primavara. Ploua de cateva zile bune. Sunt oprit de la zbor, plimbari. Asa ca, raman in casa, cu o carte in mana, un ceai alaturi. Este un moment de liniste si regasire cu mine insumi.
Asta m-a facut sa postez o pictura de inspiratie. Cititul.
(aesteticum)
==============
Berthe Morisot - Fica pictorului Manet - Julie Manet, la Gorey
Data: 1886
Stilul: Impresionism
Media: pastel
Colectie privata
Berthe Morisot(14 ianuarie 1841 – 2 martie 1895), pictorita impresionista franceza s-a nascut pe 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher, Franta, intr-o familie burgheza instarita care a incurajat-o, atat pe ea cat si pe sora ei, Edma Morisot, sa devina artiste. Morisot avea sa devina un pictor impresionist de mai mica importanta, dar un simbol pentru prezenta femeilor in avangarda artistica de la sfarsitul secolului XIX.
Cand Morisot s-a decis sa studieze serios pictura, familia nu doar ca nu s-a opus, dar a sprijinit-o total. La inceput, Morisot a exersat pictand copii dupa tablouri celebre, incepand cu vechii maestri si terminand cu cei noi, avand o pasiune deosebita pentru lucrarile lui Corot.

Pierre-Auguste Renoir - Bal la moara de la Galette

Bal la Apahida

 Rochii cu mărgele,
Coafuri rebele şi iz de parfum,
Fete minunate,
 Mame-ngrijorate le-nsoţesc acum.

Un taraf de cinci persoane cântă cu foc,
Şi perechile de tineri au pornit la joc
Azi în satul de pe deal
 S-a făcut un mare bal

Patru moşi şi-o babă
Au venit să vadă tinerii dansând
Gustă o cinzeacă
 Începe să le placă şi mai iau un rând

Iată că deodată
S-a făcut o roată numai din feciori
Fetele oftează
Şi de-acum visează numai peţitori

Azi în satul de pe deal, s-a făcut un mare bal

Semnal M

=====================================================
“Bal la moara de la Galette” este o pictura impresionista in ulei pe panza din 1876 a artisului francez Pierre-Auguste Renoir. Aceasta se gaseste in Muzeul d’Orsay din Paris.
Pictura infatiseaza o dupa-amiaza de duminica obisnuita la Moara de la Galette din districtul Montmartre din Paris. La sfarsitul secolului 19, muncitori parizieni se gateau si isi petreceau timpul acolo dansand, band si mancand prajituri frantuzesti numite “galette“.
“Bal la moara de la Galette” este a 5-a pe lista celor mai scumpe picturi vandute vreodata.
=====================================================
Pierre-Auguste Renoir - Bal la moara de la Galette
Data: 1876
Style: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Musée d'Orsay, Paris, France
Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale

Albert Birkle - Elisabeth Starosta mit Chiffon-Bluse und Hut 1923

Cântec de dragoste

Cum să-mi împiedec sufletul
să nu-l ajungă cutremurat pe-al tău?
Cum să-l înalţ deasupra ta
spre alte lucruri, altundeva?
O, cum, cum l-aş aduna
lângă ceva pierdut în întunerec,
într-un ungher tăcut, străin, nefrămătând,
ce nu se-ndepărtează
când adâncurile-ţi lunecă departe, unduind.
Ci tot ce ne-nfioară, pe tine şi pe mine,
ne împreună totuşi aşa cum un arcuş
din două strune-un singur sunet scoate.
Pe ce vioară suntem înstrunaţi?
Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,
cântec cum altul nu-i?

de Rainer Maria Rilke

====================================================
Ma uitam zilele trecute la schimbarea, de-a lungul timpului, al modului de reprezentare a femeilor si am observat ca nu doar acesoriile de moda se schimba (voalul, palariile, corsetul) ci mai ales atitudinea femeilor anilor 20. Par mult mai independente si mai sigure pe ele insele.
Daca ne gandim ca, intr-adevar, in anii 20, in Statele Unite, femeile votau pentru prima data la alegerile nationale, schimbarea aceasta a expresiei devine explicabila. Numai ca, ea se produce cam peste tot in lume. Este vorba de "the roaring tweinties" cum mai este numita decata aceasta in care in mod cert, femeile incep sa se emancipeze si sa-si schimbe atitudinea atat fata de exterior cat si fata de ele insele. Am gasit cateva tablouri cu aceste figuri increzatoare ale unei perioade care a facut istorie.
====================================================
Albert Birkle - Elisabeth Starosta mit Chiffon-Bluse und Hut 1923

Berthe Morisot - Fica pictorului Manet - Julie Manet, Eugene Manet

Dintr-un april

Din nou dǎ mireasmǎ pǎdurea.
Ciocârliile, cu zborul lor, înalţǎ cerul
ce ne-a zǎcut greu pe umeri;
i-adevǎrat, se mai zǎrea printre crengiziuz, ziua neplinǎ
dar, dupǎ lungile dupǎ-amieze ploioase,
vin ceasurile proaspete
însorite cu aur,
de care fugind, pe frontoane de case, departe,
toate ferestrele
rǎnite, bat din aripe cu teamǎ.

În urmǎ : tǎcere. Chiar ploaia pǎşeşte mai lin
peste lucirea, ce liniştit se-ntunecǎ, a pietrelor.
toate zgomotele amuţesc deplin
tupilate-n luminǎ de mugur pe ramuri.

de Rainer Maria Rilke

====================================================
Iata o tema raspandita in pictura - lectura! De-a lungul timpului, mai toti pictorii au atins acest subiect. Stand sa ma intreb care o fi cauza unei astfel de proliferari, mi-a venit in minte faptul ca, intr-adevar, niimic nu ajuta mai mult la expresia intimitatii,a caldurii, precum imaginea cuiva citind. Si atunci, e de inteles, macar in parte, cum tema a aparut odata cu aparitia scenelor domestice.
======================================================
Berthe Morisot - Fica pictorului Manet - Julie Manet, Eugene Manet
Data: 1883
Stilul: Impresionism
Dimensiunea: 60 x 73 cm
Media: Ulei pe panza
Colectie privata
Berthe Morisot(14 ianuarie 1841 – 2 martie 1895), pictorita impresionista franceza s-a nascut pe 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher, Franta, intr-o familie burgheza instarita care a incurajat-o, atat pe ea cat si pe sora ei, Edma Morisot, sa devina artiste. Morisot avea sa devina un pictor impresionist de mai mica importanta, dar un simbol pentru prezenta femeilor in avangarda artistica de la sfarsitul secolului XIX.
Cand Morisot s-a decis sa studieze serios pictura, familia nu doar ca nu s-a opus, dar a sprijinit-o total. La inceput, Morisot a exersat pictand copii dupa tablouri celebre, incepand cu vechii maestri si terminand cu cei noi, avand o pasiune deosebita pentru lucrarile lui Corot.

Berthe Morisot - Lucie Leon la pian

Cântă pianul

Cântă pianul undeva departe
Un cântec de iubire,
Şi eu nu mă mai tem de moarte
Căci inima îmi este plină de fericire.

Melodia lui mă înfioară
Şi în suflet am o dulce armonie,
Cântă pianul ca pentru ultima oară
O frumoasă simfonie.

de Vladimir Potlog

====================================================
Berthe Morisot - Lucie Leon la pian
Data: 1892
Stilul: Impresionism
Dimensiunea: 65 x 80 cm
Media: Ulei pe panza
Colectie privata
Berthe Morisot(14 ianuarie 1841 – 2 martie 1895), pictorita impresionista franceza s-a nascut pe 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher, Franta, intr-o familie burgheza instarita care a incurajat-o, atat pe ea cat si pe sora ei, Edma Morisot, sa devina artiste. Morisot avea sa devina un pictor impresionist de mai mica importanta, dar un simbol pentru prezenta femeilor in avangarda artistica de la sfarsitul secolului XIX.
Cand Morisot s-a decis sa studieze serios pictura, familia nu doar ca nu s-a opus, dar a sprijinit-o total. La inceput, Morisot a exersat pictand copii dupa tablouri celebre, incepand cu vechii maestri si terminand cu cei noi, avand o pasiune deosebita pentru lucrarile lui Corot.

William Merritt Chase = Mrs. Meigs cantand la pian

O veche clapa de pian

Cautam o melodie veche,noi,doua suflete pereche
Tot navigand printre acorduri,printre lagune si fiorduri
O melodie-a iubirii,cea mai fireasca clipa-a firii
Acorduri vechi,universale peste trairile abisale
Dar,timpul,sarpe veninos,o clapa de pian a ros
Si am fugit atunci,pe data,de clapa trista,sfaramata
In cantec nou,de nepatruns fiinta noastra s-a ascuns
Dar,n-am aflat acordurile-n care iubirea plange si apoi moare
O melodie noua incropesc,acorduri peste pasul ingeresc
O pirueta,pasi adaugati si suntem cu-o iubire,mai bogati !
Si-am plans atat de mult,in van pierduta,clapa de pian
Cand nota ei chiar se afla la mine si-mi era stea !

de APRILIA.

--------------------------------------------------------------------------
William Merritt Chase = Mrs. Meigs cantand la pian
Data: 1883
Stilul: Realism
Media: Ulei pe panza
Dimensiunea: 47.3 x 65.9 cm
Colectie privata
Născut: 1 noiembrie 1849, Nineveh, Indiana, Statele Unite
Decedat: 25 octombrie 1916, New York, New York, Statele Unite

William Merritt Chase - Shinnecock

Iarăşi şi iar

Iarăşi şi iar, chiar de cunoaştem priveliştea dragostei,
Şi cimitirul cel mic cu inscripţiile lui tânguitoare,
Şi îngrozitor de tăcutul abis unde sfârşesc
Ceilalţi: iarăşi şi iar, noi pornim cîte doi împreună,
Sub copacii bătrâni, iarăşi şi iar, ne întindem
Alături în mijlocul florilor, cu faţa la cer.

- Rainer Maria Rilke -

----------------------------------------------------------
William Merritt Chase - Shinnecock
Data: 1895
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Născut: 1 noiembrie 1849, Nineveh, Indiana, Statele Unite
Decedat: 25 octombrie 1916, New York, New York, Statele Unite