Sir John Lavery - The Terrace, Cap d'Ail

Muzica

Deodata au venit pe sub copaci.
Duceau cu ei o chitara
care lasa în seara
o umbra grea, triunghiulara.

Dupa aceea au inceput să cânte
si melodia a intins spre tine
bratele ei reci.

Melodia intindea spre tine
bratele ei feline, bratele ei reci,
si n-am simtit când te-a-mbratisat
cu imbratisarea
pe care uneori ti-o da inserarea,
electric si-ntunecat.

Melodia ospata din tine
cum ospateaza dintr-o prada
o forfota de raci.
Deodata au plecat de sub copaci.
Duceau cu ei o chitara
cu o umbra grea, triunghiulara,
smulsa din seara, rupta din seara.

Când mi-am întors spre tine chipul
vazui doar un schelet ce-l lustruia
nisipul.

O, draga mea, iubita mea,
femeia mea,
bine-ai venit dintotdeauna.
Ti-am sarutat arcada, sternul,
osul suav ce-mpodobeste mâna,
scheletul clipei strabatind eternul...

de Nichita Stanescu

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sir John Lavery
Irish
1856 - 1941
The Terrace, Cap d'Ail

Jonathan Wolstenholme - Jucătorii de cărţi

Viaţa ca un joc de cărţi

Omule... destinul poate pune
Pe fiecare clip-a vieţii câte-un preţ,
Şi chiar venirea ta pe lume
A fost miză, într-un anume joc de cărţi.

Ascunse patimi ce le porţi
Fără temei şi fără sens,
Transformă într-un joc de cărţi
Contextul vieţii ne-nţeles.

E viaţa ca un joc de cărţi
În care popi, valeţi şi dame,
Îţi dau impresia că poţi
Avea o lume la picioare.

Tânjeşti hulpav spre cât mai mult
Dar omule... un joc de cărţi
E viaţa, şi-un neprevăzut
Pândeşte pe la orice colţ.

E viaţa ca un joc de cărţi.
Sperând câştigul de îndată
Plusezi... şi în final accepţi
Că ai pierdut la chintă spartă.

E viaţa ca un joc de cărţi...
Ai grijă ce vrei să câştigi,
Că s-ar putea să nu suporţi
Singurătatea, şi-ai să plângi.

Dar nu depinde de voinţa ta
Parcursul triumfal prin suma de etape.
Având drept partener destinul, vei juca,
Pierzând până la urmă totul, pe o carte.

de Cristian Neagu

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jonathan Wolstenholme
Titlul: Jucătorii de cărţi
Data: 2003
Jonathan Wolstenholme, un artist britanic născut în 1950 şi absolvent al Croydon Art College, care a colaborat ca ilustrator independent cu numeroase reviste, edituri şi agenţii de publicitate. Lucrările sale au fost expuse în orașe precum Londra, New York sau Boston.
Wolstenholme îşi manifestă pasiunea pentru cărţile de anticariat şi, cu umor, creează într-o manieră suprarealistă o lume a cărţilor compusă din imagini antropomorfe. Artistul lucrează în acuarelă, cu o deosebită atenţie pentru detalii, în așa fel încât naturile sale moarte cu cărţi par cât se poate de vii. Seria de ilustraţii poartă denumirea de Books on Books.

Childe Hassam - vara dimineaţa

FĂRĂ SĂRBĂTORITĂ

El îmbrăţişează mereu amintirile,
amprenta fină a degetelor ei îi stăruie încă pe trup
ca o mângâiere a clapelor de pian de către un virtuoz.

E de-ajuns să se deschidă o singură fereastră, să se audă o melodie,
să se simtă mireasma unei flori
şi toate frunzele se ridică deodată în aer,
foşnesc amintirile în mărimea lor naturală
şi ea există din nou de parcă ar exista
la prima sărbătorire
a zilei de naştere fără Ea
ca focuri de artificii prelungite.

Iar eu capăt tendinţa să cred că poate moartea nici nu există
şi că lumea
e numai aparent un loc atât de înspăimântător.

de Riri Sylvia Manor
din Pestriţ, editura Paralela 45, 2010

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I
Childe Hassam - vara dimineaţa
Dat: 1886
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză

SABIN BĂLAŞA - primăvara

MEMORIA

Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
ca pe un trunchi zgrumţuros de copac
rădăcinile efemere cerşind apa,
inelele concentrice ale anilor-ireparabile,
frunzele care nici nu mai povestesc când pleacă şi când vin.

Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
cu perversitatea celui care
pluteşte în aer lipit de pământ.

Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
aşa cum mângâia Michelangelo trunchiul de marmoră al statuii
cizelate de un grec rămas anonim.

de Riri Sylvia Manor

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SABIN BĂLAŞA - primăvara
(Nas.17 iunie 1932, Dobriceni, Olt – dec.1 aprilie 2008, București)
A fost un pictor român, autor și regizor de filme de pictură animată, cât și scriitor. Absolvent în 1955 al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. El a ales să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.

Claude Monet - Câmp de lalele cu mori de vânt lângă Rijnsburg

IARMAROC

Doar lucrurile pe care le-am trăit sunt imaginare.
Braţ la braţ cu Don Quichotul din noi
alergăm spre morile de vânt
 până când cei ce ne cunosc
nu ne vor mai recunoaşte ...

până când din raftul cu oameni vii
nici un curios
nu ne va mai scoate la iveală

nu ne va şterge de praf
să ne expună la iarmaroc
unde un copil
ne-ar putea arăta cu degetul zicând: „Iată !”

de Riri Sylvia Manor

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Claude Monet - Câmp de lalele cu mori de vânt lângă Rijnsburg
Data: 1886
Stilul: Impresionism
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin, dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ."

Peter Nicolai Arbo - Ingeborg, Frithjofs elskede - aniversare

* * *

în acești ochi
văd răsăritul de soare

în acești ochi
văd marea albastră şi pânzele corăbilor

în acești ochi
văd iriși ce-și iau lumea în cap pentru libertate

în acești ochi
văd brațele tăcerii strînse lîngă mine

în acești ochi
văd chemarea ta în surdină

voi picta o imagine colorată
nu vreau să mă părăsească aceste vise

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Peter Nicolai Arbo
Titlul: Ingeborg, Frithjofs elskede
Titlul original: Ingeborg, Frithjofs elskede
Data : 1868
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Peter Nicolai Arbo (18 iunie 1831 - 14 octombrie 1892) a fost un pictor norvegian istoric, care sa specializat în pictarea de motive din istoria norvegiană și imagini din mitologia norvegiană . Este cel mai cunoscut pentru Asgårdsreien , un motiv dramatic bazat pe legenda Wild Hunt și Valkyrie , care descrie o figură feminină din mitologia norvegiană

Agnes Noyes Goodsir - Parisienne - serbare

* * *

lăsată singură
fără nimic de făcut
stau în casa goală cu acoperiș roșu

cu ochii pierduți
privesc lumea
plină de nebuni și regi
fumez pînă îmi termin țigările
și nu știu ce mai am de gînd

(cav)

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Agnes Noyes Goodsir
Titlul: Parisienne
Titlul original: Parisienne
Data :
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Agnes Noyes Goodsir (18 iunie 1864 – 11 august 1939) a fost o pictorita portretista australiana care facea parte din cercurile lesbiene din Paris in anii 1920 si 1930.
Goodsir s-a nascut in Portland, Victoria, Australia, unul din cei 11 copii ai lui David James Cook Goodsir, comisar la vama din Melbourne si al Elizabethei Archer (nascuta Tomlins).
Primele lectii de arta le-a facut cu Arthur T. Woodward la Bendigo School of Mines and Industries din 1898 pana in 1899, iar in 1899 cateva dintre lucrarile ei au fost puse la o tombola in Bendigo pentru finantarea unei parti din studiile ei in Paris. In anii ce au urmat dupa Primul război mondial s-a observat un efectiv exod al artistilor australieni intrun fel de Grand Tour la Paris, toti avand intentia de a face parte din explozia de arte de acolo.
Goodsir a urmat studiile la Académie Delécluse, Académie Julian, apoi la Académie Colarossi. Din 1912, ea a inceput sa faca naveta intre Londra si Paris, insa in cele din urma s-a stabilit in Paris in 1921 la adresa 18 rue de l’Odéon. Companioane ei era Rachel Dunn, descrisa in cateva din picturile ei, ca de exemplu ‘The Chinese Skirt’ 1933, ‘Girl with Cigarette’ 1925, ‘The Letter’ 1926 si ‘Morning Tea’ 1925.
Lucrarile ei au fost bine primite si expuse la Noul Salon, la Salon des Indépendants si la Société Nationale des Beaux-Arts din Paris, precum si la Royal Academy si Royal Institute din Londra. Intro scurta vizita in Australia in 1927 a expus la Macquarie Galleries din Sydney si la Fine Arts Gallery din Melbourne. In 1938 patru dintre uleiurile ei au participat la expozitia aniversarii a 150 de ani ai galeriei NSW National Art Gallery.
Goodsir a murit in Paris, Franta in 1939, picturile ei au ramas partenerei ei Rachel Dunn, care a trimis 40 lucrari familiei lui Agnes din Australia, iar altele galeriilor australiene.

Giuseppe Giannini Pancett - Marină - aniversare

* * *

pe țărmul vechi al mării
metamorfozat în pescăruș
inima îmi bate cu putere

pe faleză
o potecă noroioasă
fără urme de pași hotărîți
către barca ancorată în nisip

vechi amintiri ies la suprafața mării
spărgînd valurile gîndurilor
amintiri colorate sălbatic

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Giuseppe Giannini Pancett
Titlul: Marina
Titlul original:
Data : 1935
Stilul: Post-impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Giuseppe Giannini Pancetti , mai cunoscut sub numele de José Pancetti ( Campinas , 18 iunie 1902 - Rio de Janeiro , 10 februarie 1958) a fost un pictor modernist brazilian

Joseph-Marie Vien - Femei din grecia la baie - sărbătoare

* * *

pe insula creta

fără togă

fără eșarfă

o muză și zîmbetul ei

șoptesc cuvinte ascunse

sărbătorind libertatea

în baia albastră

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor:Joseph-Marie Vien

Titlul: Femei din grecia la baie

Titlul original:

Data : 1767

Stilul: Rococo

Mod de realizare: Ulei pe pînză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Joseph-Marie Vien (18 iunie 1716 – 27 martie 1809), pictor francez, s-a nascut la Montpellier. El a fost ultimul detinator al functiei de Premier peintre du Roi, serving intre 1789 si 1791.

Protejat de contele de Caylus, a intrat la o varsta frageda in studioul lui Natoire si a obtinut marele premiu in 1745.A petrecut mult timp la Roma unde a aplicat studiul naturii si si-a dezvoltat indemanarea cu tot ce a adunat de la capodoperele vechilor maestri; insa tendintele lui erau asa de straine de gustul regalitatii, incat la inoarcerea sa in Paris si-a datorat admiterea la academie exclusiv pentru pictura „Daedalus and Icarus” (Luvru) chiar cu protestele de indignare ale lui François Boucher.

Cand in 1776, cand avea reputatie deja si a devenit director la scoala Frantei din Roma, el l-a avut ca elev si pe Jacques-Louis David. La reintoarcerea in Paris, cinci ani mai tarziu, sansele lui au fost stopate de revolutia franceza; insa a continuat sa lucreze fara teama, iar la varsta de 80 de ani a obtinut premiul intro competitie libera. Napoleon Bonaparte i-a recunoscut meritele facandu-l senator.

Joseph-Marie Vien a murit in Paris si a fost ingropat in cripta la Panthéon (la acea data, singurul pictor onorat in acel mod). Printre elevii lui s-au numarat François-André Vincent, Jean-Antoine-Théodore Giroust, Jean-Baptiste Regnault, Joseph-Benoît Suvée, Jean-Pierre Saint-Ours, François-Guillaume Ménageot, Jean-Joseph Taillasson si altii; numai pe sotia lui, Marie-Thérèse Reboul (1728-1805), ea insasi membra a academiei, a omis-o din aceasta lista. Fiul lor, Marie Joseph, nascut in 1761, a fost si el pictor

Georges Lacombe - Marea galbenă - sărbătoare

SERBAREA PICTORULUI GEORGES LACOMBE

* * *

pe o mare galbenă
sub soarele galben
umbre recită poeme închipuite
despre urmele pașilor
lăsate pe țărm
în liniște
dimineața

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Georges Lacombe
Titlul: Mare galbenă
Titlul original:
Data :
Stilul: Simbolism
Mod de realizare: ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Georges Lacombe (18 iunie 1868 – 29 iunie 1916) a fost un pictor si sculptor francez. Nascut intro familie distinsa din Versailles, el a primit educatia artistica la Académie Julian de la impresionistii Alfred Roll si Henri Gervex. Acolo i-a cunoscut pe Émile Bernard si Paul Sérusier in 1892, curand dupa aceea a devenit membru in grupul lor de artisti, Les Nabis (Profeții).La fel ca si ceilalti membri Nabis si-a petrecut verile anilor 1888-1897 in Brittania. A devenit sculptor Nabis : sculptorul grupului.
Georges Lacombe a murit in Alençon, Orne pe 29 iunie 1916.

Jonathan Wolstenholme - Trei cărţi înţelepte

Căci totu-i scris în cartea pe care-o răsfoieşte

Şi-ai cheltui secunda care eşti
Cătând Secrete-n cartea cu Poveşti?
Un fir de păr stă-ntre-Adevăr şi Fals –
Te rog, totul depinde cum priveşti!

Răsplata cuvenită iar n-a venit? Zâmbeşte!
Să crezi c-un lucru poate fi altfel, nebunie-i.
Căci totu-i scris în cartea pe care-o răsfoieşte
La întâmplare vântul uituc al... veşniciei...

Uită c-ar trebui să fii răsplătit ieri şi că n-ai fost.
Fii fericit. Nu regreta nimic. Nu aştepta nimic.
Ce ţi-e sortit, e scris în Cartea
pe care-o răsfoieşte la-ntâmplare vântul Eternităţii

catrene de Omar Khayyam

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
“La ce sunt bune cărțile? Îmi vine să răspund: la totul și la nimic. Poți trăi foarte bine fără să citești. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.” (Nicolae Manolescu)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jonathan Wolstenholme
Titlul: Trei cărţi înţelepte
Data: 2003
Sunt convins că privind aceste acuarele aţi intuit fascinaţia artistului pentru cărţile vechi. Mie imaginile mi-au făcut poftă să colind anticariatele în căutare de cărţi cu pagini îngălbenite de vreme, cu aromă dulceagă de vanilie, care adăpostesc între coperți poveşti minunate ce aşteaptă să fie redescoperite.
Jonathan Wolstenholme, un artist britanic născut în 1950 şi absolvent al Croydon Art College, care a colaborat ca ilustrator independent cu numeroase reviste, edituri şi agenţii de publicitate. Lucrările sale au fost expuse în orașe precum Londra, New York sau Boston.
Wolstenholme îşi manifestă pasiunea pentru cărţile de anticariat şi, cu umor, creează într-o manieră suprarealistă o lume a cărţilor compusă din imagini antropomorfe. Artistul lucrează în acuarelă, cu o deosebită atenţie pentru detalii, în așa fel încât naturile sale moarte cu cărţi par cât se poate de vii. Seria de ilustraţii poartă denumirea de Books on Books.