Edmund Charles Tarbell - Portret Elanor Hyde Phillips

Dragostea, destin străvechi

Iubita mea din toate câte-au fost

Şi câte vor mai fi de-acum sub soare

Te-am învăţat amarnic pe de rost

Tu cea dintâi şi ultima-ntâmplare

Eu nu ştiu dacă am avut noroc

Iubirea noastră-i fără de regie

Dar zilnic noi avem acelaşi loc

În trenul ce-a pornit spre veşnicie

Dragostea-i destin străvechi

Cu cireşe la urechi

Ne iubeşte dulce-amar

N-are vreme de cântar

Eu nu ştiu dacă-i bine sau e rău

Dar de-am trăi în veacuri separate

Aş cere să mă nasc în veacul tău

Căci fără tine viaţa nu se poate

Şi când visez în noapte uneori

Că te răpeşte o străină zare

Îţi jur pe toate sfintele ninsori

Pedeapsă ca aceasta nu-i mai mare

Iubita mea, cândva, într-adevăr

Într-un târziu neliniştit de vară

Vom fi ca două jumătăţi de măr

Uitate pe o bancă într-o gară

Şi chiar de-ar fi să vină cineva

Să le lipească simplu încă-o dată

Întregul măr din nou va lumina

Căci n-am trişat iubirea niciodată

de Dan Verona

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Edmund Charles Tarbell - Portret Elanor Hyde Phillips

Stilul: Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 86.36 x 111.76 cm

Colecţie privată

Guy Rose - Dimineaţa * Percy Sledge - When A Man Loves A Woman

Când un bărbat iubește o femeie

Când un bărbat iubește o femeie

Nu-i stă mintea la nimic altceva,

Ar schimba lumea pentru lucrul bun pe care l-a găsit.

Dacă este rea, el nu poate vedea,

Ea nu e în stare să facă rău,

Și și-ar întoarce spatele și celui mai bun prieten, dacă acesta ar umili-o.

Când un bărbat iubește o femeie,

Și-ar cheltui și ultimul bănuț

În încercarea lui de a ține strâns ceea ce îi trebuie.

Ar renunța la tot comfortul

Și-ar dormi afară în ploaie,

Dacă ea ar spune că așa

Trebuie să fie.

Ei bine, bărbatul ăsta te iubește, femeie.

Ți-am dat tot ce am avut,

Încercând să mă țin strâns de dragostea ta nemiloasă

Iubito, te rog nu te purta urât cu mine.

Când un bărbat iubește o femeie,

Adânc în sufletul lui,

Ea îi poate pricinui atâta suferință.

Dacă îl joacă pe degete și-l amăgește,

El e ultimul care află.

Ochii care iubesc, nu văd.

Când un bărbat iubește o femeie,

Nu îi poate face rău cu nimic,

Nu poate îmbrățișa

O altă fată, niciodată.

Da, când un bărbat iubește o femeie

Știu exact ceea ce simte,

Iubito, iubito, tu ești lumea mea.

Când un bărbat iubește o femeie

Știu exact ceea ce simte ...

Artist: Percy Sledge

Album: It Tears Me Up-Best Of 1992

Cântec: When A Man Loves A Woman

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Guy Rose - Dimineaţa

Stilul: Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 60.96 x 53.34 cm

Colecţie privată

Guy Orlando Rose (3 martie 1867 to 17 noiembrie 1925) a fost pictor impresionist American sfaristul sec.al of the XIX-lea, inceputul sec. al XX-lea. Guy Orlando Rose nascut its TP3 martie 1867 in San Gabriel, California

Gustave Caillebotte - Răsărit

Himera

Merge vestea ca pe-aproape

Prin orient la liziera

Ar fi aparut himera

Calare pe-o dromadera

Unii spun c-ar fi …

De sultan dintr-o sahara

Altii cred ca este insasi

Maica noastra cea fecioara

Unii anunta-n gura mare

Prevestiri de Apocalipsa

Ceasul rau in chip de inger

Iadul imbracat in frac

Altii cred ca sunt vedenii

De profeti cu mintea lipsa

Ca la noi toate acestea

Se intampla veac de veac

Rasaritul e-n zavera

Toti asteapta ca himera

Sa aduca vreo schimbare

Mai marunta sau mai mare

Sa se intample o minune

Toti rasaritenii spera

Si toti vor sa puna mana

Chiar in treacat pe himera

Cei sortiti sa care crucea

Rasaritului in spate

Cand li-i frig, langa himera,

Se-ncalzesc pe saturate

Unii asteapta ca himera

Sa instaureze Raiul,

Altii doar sa nu mai sara

De pe linie tramvaiul.

Orbilor sa dea vedere

Si saracilor avere

Celor neiubiti femeie

Fumatorilor tutun

Hotilor o noapte neagra

Insetatilor o bere

Cersetorilor biserici

Regelui un cal mai bun

Rasaritul e-n zavera

Toti asteapta ca himera

Sa aduca vreo schimbare

Mai marunta sau mai mare

Sa se intample o minune

Toti rasaritenii spera

Si toti vor sa puna mana

Chiar in treacat pe himera

Chiar si eu care vazut-am

Doar minuni ce tin trei zile

In Sud-Estul Europei

O astept cu maini febrile

Sa-ating valul de himera

Si umbra de dromadera

Care calca Rasaritul

Parca-ar saruta o sfera

Sa te aduca langa mine

Caci desi te tin in brate

Nu te mai gasesc acasa

In sanul tau rasaritean

Strang in brate o camasa

Procedand si tu, iubito,

Ca soparlele ce-si lasa

Coada-n mana la dusman

de Dan Verona

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Gustave Caillebotte - Răsărit

Data: 1881

Stilul: Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 125 x 100 cm

Colecţie privată

Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.

Caii liberi

Caii liberi

Prin lumina, ascultati caii liberi fara sei
Si de roua inrourati trec usor ca niste zei
Caii liberi alergand neloviti de bici si fier
Cerul trag peste pamant si pamantul trag spre cer.

Cand se-aud din zari venind
Ninge pe pamant cu flori
Caii sunt ca un colind
Caii sunt nemuritori.

Prin lumina, ascultati, caii liberi fara sei
Si de roua inrourati, trec usor ca niste zei.

In galop prin viata mea ei strabat un drum de Rai
Si nu-mi pot imagina lumea asta fara cai
Cantec dulce murmurat caii trec in pas usor
Doar cu sufletul curat poti privi in ochii lor.

Si cum trec cu coama-n vant
Zei puternici si cuminti
Parca vin de dedesubt
Dintr-un sat de la parinti.

Pe cand noi nici nu eram caii liberi au baut
Fara sei si fara ham din izvorul neinceput
Cine n-a stiut pastra caii liberi peste veac
Are inima mai grea si-i la suflet mai sarac.

Lumineaza pe pamant
Mersul lor voievodal
Caii liberi nu se vand
Caii sunt un ideal.

de Dan Verona

Arkhip Kuindzhi - Catedrala Isaac în lumina lunii

* * *

în vara asta marea nu va fi la fel de zbuciumată
îmi șoptește luna pe jumătate goală

(cav)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Arkhip Kuindzhi
Titlul: Catedrala Isaac în lumina lunii
Titlul original: Вид Исаакиевского собора при лунном освещении
Data : 1869
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Arkhip Ivanovich Kuindzhi (ori Arkhip Kuinji;in rusa: Архи́п Ива́нович Куи́нджи; in ucraineana: Архип Іванович Куїнджі; 27 ianuarie 1842(?) – 24 iulie 1910) a fost un pictor peisagist rus .
Arkhip Kuindzhi s-a nascut in Mariupol (in prezent Ucraina), insa si-a tetrecut anii tineretii in orasul Taganrog. Familia lui era saraca, tatal lui era un cizmar grec, Ivan Khristoforovich Kuindzhi Emendzhi). Arkhip avea sase ani cand si-a pierdut parintii, astfel ca a fost obligat sa se intretina singur, lucrand pe un santier la constructia unei biserici, crescand animale domestice si lucrand in magazinul unui comerciant de grane. Timp de cinci ani, din 1860 pana in 1865, Arkhip Kuindzhi a lucrat ca retuser in studioul foto Isakovich din Taganrog. Kuindzhi a incercat sa-si deschida propriul studio foto, insa fara succes. Dupa aceea, Kuindzhi a plecat din Taganrog in Saint Petersburg.

A studiat pictura independent si la Academia de Arte din St.Petersburg. A fost , afiliat grupului “Peredvizhniki (Hoinarii)“. (Peredvizhniki, un grup de artisti rusi realisti care au protestat fata de restrictiile academice si au format o cooperativa a artistilor). in acea perioada de inceput, Kuinczhy a fost influentat de Ivan Aivazovsky.

In 1872 a plecat de la academie si a lucrat ca freelancer. Pictura „Na ostrove Valaam” (On the Valaam Island) a fost prima lui lucrare de arta pe care Pavel Tretyakov a achizitionat-o pentru galeria lui de arta. In 1873, Kuindzhi a expus pictura „The Snow”, care a primit medalia de bronz la Expozitia Internationala de Arta din Londra in 1874.

Kuindzhi a fost profesor la Academia de Arta din St.Petersburg.Printre studentii lui s-au numarat Arkady Rylov, Nicholas Roerich, Konstantin Bogaevsky si altii.

Richard Oelze - Așteptări - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI RICHARD OELZE

* * *

când mă trezesc din somn
dimineața este întunecată fără prezența ta
și atât de rece
încerc să mă întind
corpul se umple cu un gol fără nume
fără nume dar atât de real

pe pat telefonul sună
în ritmul bătăilor de inimă

(cav)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Richard Oelze
Titlul: Așteptări
Titlul original:
Data : 1936
Stilul: Surrealism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Richard Oelze (29 iunie 1900 în Magdeburg - 26 noiembrie 1980 în Gut Posteholz lângă Hameln) a fost un pictor german. El este clasificat ca un suprarealist.

Victor Elpidiforovich Borisov-Musatov - Băiat pe malul mării

* * *

dimineața pe malul prezentului

eu și cuvintele

privim marea

și nisipul ce clocește ouă de broască țestoasă

resturi ale universului

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor:Victor Elpidiforovich Borisov-Musatov

Titlul: Băiat pe malul mării

Titlul original: Мальчик на берегу моря

Data : 1895

Stilul: Impresionism

Mod de realizare: tempera pe panza

Dimensiunea:

Unde se gaseste: Tretyakov Gallery, Moscow, Rusia

Date despre pictor:

Victor Elpidiforovich Borisov-Musatov (in rusa: Виктор Эльпидифорович Борисов-Мусатов), (14 aprilie 1870 – 26 octombrie 1905) a fost un pictor rus, remarcabil pentru stilul Post-Impresionistic unic, combinat cu Simbolism, stilul pur decorativ si realism. Impreuna cu Mikhail Vrubel e considerat creatorul Simbolismului rusesc.Victor Musatov s-a nascut in Saratov, Rusia. Tatal sau era un mic functionar la caile ferate, nascut şerb. In copilarie a suferit un accident care i-a afectat maduva spinarii, ceea ce l-a facut sa ramana cocosat pentru tot restul vietii.
A urmat Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova in 1890, anul urmator transferandu-se la Academia Imperiala de Arte din Saint-Petersburg, unde l-a avut ca profesor pe Pavel Chistyakov. Clima din Saint-Petersburg nu i-a facut bine si s-a reintors in Moscova unde s-a reinscris la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura. Primele lui lucrari ca „May flowers”, 1894 au fost catalogate ca decadente de catre administratia scolii care care i-au adus critici severe deoarece nu facea distinctie intre fete si merii infloriti.In acelasi timp, aceleasi lucrari erau ridicate in slavi de semenii lui care l-au considerat liderul noii miscari artistice.In 1895 a parasit din nou scoala din Moscova si s-a inscris la Scoala de Pictura a lui Fernand Cormon din Paris. Victor a fost fascinat de arta contemporanilor sai francezi si, in special, de picturile „Parintelui Simbolismului francez”, Pierre Puvis de Chavannes precum si de lucrarile lui Berthe Morisot.
In 1898 Borisov-Musatov s-a reintors in Rusia si aproape imediat a cazut in ceea ce se numeste „fin de siècle nostalgia”. A inceput sa aiba probleme cu banii care s-au mai ameliorat in ultimii ani de viata cand colectionarii au inceput sa-i cumpere lucrarile. Raspunsul lui Musatov a constat in crearea de picturi care reprezentau o lume cvasi-iluzorie a nobilimii secolului al XIX-lea, cu parcurile si mosiile de la tara. Aceasta lume era partial bazata pe modelul mosiilor printesei Prozorvky-Galitzines Zubrilovka si partial pe imaginatia artistului. Borisov-Musatov a a abandonat pictura in ulei pentru combinatii in tempera, acuarela si tehnici de pastel pe care le-a gasit mai potrivite pentru efectele vizuale subtile pe care incerca sa le creeze.
Borisov-Musatov a fost membru al Uniunii Artistilor din Rusia si unul din fondatorii Asociatiei Artistilor din Moscova.
In 1904 Borisov-Musatov a avut o expozitie personala de succes in cateva orase din Germania, iar in primavara lui 1905 a expus alaturi de artistii Salonului Societatii Artistilor Francezi, devenind membru al acestei societati.
Ultima lucrare terminata a lui Borisov-Musatov a fost Requiem. Dedicata memoriei Nadezhdei Staniukovich, o prietena apropiata a artistului, pictura arata evolutia lui Borisov-Musatov spre stilul Neo-clasic.
Borisov-Musatov a murit de infarct in 26 octombrie 1905 si a fost inmormantat pe malul raului Oka River de langa Tarusa. Pe mormantul lui e sculptura unui baiat care doarme.

El Greco - Apostolii Petru și Pavel

SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. LA MULȚI ANI

Sfântul Petru a mai fost numit şi „Apostolul evreilor”, căci el a căutat mai ales convertirea celor din neamul lui Israel, iar Pavel a fost numit şi „Apostolul neamurilor”, căci a atras la credinţă mai ales pe păgâni. Îi cinstim împreună în această zi, pentru că amândoi au fost încununaţi ca martiri în aceeaşi zi de 29 iunie, anul 67, în timpul sângerosului împărat roman Nero – primul mare persecutor al creştinilor. Deşi au ajuns la demintatea propovăduirii apostolice în mod diferit, eforturile lor s-au împletit în mod deosebit, încât ei sunt cinstiţi împreună, cu aceeaşi preţuire.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:El Greco
Titlul: Apostolii Petru și Pavel
Titlul original:
Data : 1592; Spania
Stilul: Manierism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 105 x 121 cm
Unde se gaseste: Hermitage Museum, Saint Petersburg, Rusia
Date despre pictor:
El Greco (nume în spaniolă influenţat de italienescul- "Il Greco" - Grecul), numele sub care este cunoscut Δομήνικος Θεοτοκόπουλος (Domênikos Theotokópoulos), (* 1541, Candia azi Iraklion / Creta - 7 aprilie 1614, Toledo / Spania), a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât şi din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase şi ca portretist, contribuţiile lui în domeniul sculpturii şi arhitecturii au fost, din păcate, date uitării.Următorii doi ani ai vieţii lui El Greco rămân o necunoscută pentru biogafi.
Însemnările din arhive ne informează că în luna august 1568 se pregăteşte să expedieze, de la Veneţia la Candia, desenele unui cartograf, şi el originar din Creta. Intră probabil ca ucenic în atelierul lui Tiziano sau lucreză pentru alt pictor. Doi ani mai târziu, îl întâlneşte la Roma pe Tintoretto, care va fi următorul său maestru. Giulio Clovio, miniaturist şi filosof iluminist, protector al pictorului, îl recomandă influentului şi bogatului cardinal Alessandro Farnese. Condiţiile sunt favorabile şi tânărul grec începe să aibă comenzi. În 1572, Domênikos Theotokópulos devine membru al corporaţiei pictorilor din Roma, cunoscută sub numele de "Academia Sfântul Luca". Relaţiile cu pictorii din Roma nu sunt din cele mai bune, şi în scurtă vreme va părăsi Italia, plecând în Spania, unde la Escurial regele Filip al II-lea a început construirea unui imens palat-mănăstire, o ocazie pentru numeroşi artişti de a-şi găsi de lucru.

Dai Wynn - Dunarea la Donaueschingen, in sudul Germaniei,

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DUNĂRII

Dunărea

Prieteni dragi, acum porni-vom
Pe malul Dunarii cel clar
Si vom porni nu pe o nava
Ci pe-un vapor imaginar.

Cum fierbe apa in cazane
Si sar dintr-insa stropi marunti
Asa-i si Dunarea cand fierbe
In marele cazan de munti ...

S-au risipit acele poduri,
Dar pe-acest nou si trainic pod
Nu trec ostiri cotropitoare,
Ci tren de pace, plin de rod.

Deasupra ei sunt aburi grosi
Si-n serile cu clar de luna,
Iar nourii s-agata-n brazi
Cand tuna-n vreme de furtuna ...

Acum sa mergem mai departe
Se-nalta-un pod pe al apei clar
Este cladit de noi si-n parte
Cu fratele popor bulgar.

Pe pod de vase aici, pe vremuri
Ostiri turcesti au navalit ...
Dar i-am izbit si-i biruiram.
Scrisoarea IIIa ati citit?

Spre malul drept si stang curg rauri
Sclipind la marginea campiei
Caci Dunarea-i ca si o mama
Ce langa ea isi strange fiii.

Acum la balti o sa ajungem
Aici se pescuieste crap.
Ce bun e crapul la fiertura!
Ce bun e crapul la protap! ...

Acum Dunarea trei brate
Intinde catre-al marii val
Si cu trei brate-mbratiseaza
Intinsul marii de opal.

Ni-i draga noua-aceasta apa,
Drum fara pulbere si fum
Ce stie si apuse chinuri
Si bucuria de acum.

de Nicolae Labis

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dai Wynn - Dunarea la Donaueschingen, in sudul Germaniei, Media: Ulei pe pânză

Caspar David Friedrich - In pădure sub lumina Lunii

ZIUA GIACOMO LEOPARDI

Către lună

O, graţioasă lună, mai ţin minte-
acum un an, tot pe colina asta,
veneam să te admir, plin de nelinişti:
tu atârnai şi-atunci peste pădure,
cum faci şi astăzi- toată luminând-o.
Dar nebuloasă şi tremurătoare,
văzută printre lacrimi, ţi-era faţa,
plângeam atunci-un chin mi-a fost viaţa:
ea astfel a rămas, iubită lună,
şi nu s-a schimbat. Mă bucură-amintirea
şi număr anii ca să ştiu etatea
durerii mele. O, cât de plăcut e-
în tinereţe, când e încă lungă
calea speranţei şi e scurtă calea
memoriei - să-ţi aminteşti trecutul
chiar dacă-i trist, iar suferinţa-i vie.

de Giacomo Leopardi

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Caspar David Friedrich - In pădure sub lumina Lunii
Stilul: Romantic
Caspar David Friedrich (n. 5 septembrie 1774, Greifswald - d. 7 mai 1840, Dresda) a fost un pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie.

Claude Monet - Plimbare la Argenteuil

ZIUA GIACOMO LEOPARDI

Infinitul

Întotdeauna am iubit colina
aceasta solitară, gardu-acesta
ce-n mare parte-mi fură orizontul.
Dar, stând şi contemplând, ating cu gândul
interminabilele spaţii nevăzute
şi liniştea cea supraomenească
şi pacea din adâncuri; că aproape
mi se-nspăimântă inima. Când vântul
foşneşte printre crengi, eu infinita
tăcere o compar cu-această voce:
şi-mi aminteşte de eternitate,
de anotimpuri moarte şi de-aceasta
prezent şi viu, de sonurile sale
`n imensitate gândul mi se-neacă:
naufragiul mi-e dulce-n astă mare.

de Giacomo Leopardi

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, Conte (n. 29 iunie 1798, Recanati - d. 14 iunie 1837, Napoli) este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum și unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei țări.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Claude Monet - Plimbare la Argenteuil
Data: 1875
Stilul: Impresionism
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris – d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța.
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin, dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ."