ora unu noaptea
svetlana
se uită la mine
ca şi cum m-ar cunoaşte
afară plouă cu stele
aov
***
cafeneaua e plină
de molii și muște moarte
îmi omor plictiseala
ascultând "l. a. nights"
emerson, lake and palmer
un tub de neon clipește enervant
îmi mângâi barba
și mă întreb-
"unde mă aflu ?"
aov
***
captivat de
"kad bi naglas govorili"
am uitat să ies duminică
din casă
aov
andre s-a oprit și a făcut o poză
vanessa cu părul negru
privea la sfinții lui fra angelo
în timp ce asculta
poveștile lui boccaccio
pe o stradă asfaltată din victoria
cântau
aov
***
am petrecut
trei ore în muzeu
căutând-o pe gabrielle
am găsit-o
jur că toți atomii mei
s-au bucurat
aov
Dark Ages
"Un copil cu ochii de câine
m-a întrebat într-o zi
dacă este greu să ajungi scriitor.
Era iarnă și totuși ploua
pe drumul scurt dintre școală și casă.
Gunoaiele tăvălite de ape
se spălau cu frenezie.
Până și gunoaiele voiau să se spele.
Le simțeam bucuria când o băltoacă
mi-a mângâiat tălpile prin pantofii vechi.
Laptele nu venise.
Ne-am așezat cuminți (o, mult prea cuminți)
la coadă dar n-am rezistat.
Era mult prea frig.
Câinii cartierului începuseră să latre,
bezna era tot mai groasă, n-aveam mănuși.
Țipenie-de-Om zăcea lat la intrarea în casă.
Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,
prin cotloane, la bârfă.
Frig, foarte frig,
frig și gheață, greață.
Un copil orfan m-a întrebat într-o seară
pe drumul scurt dintre școală și casă
dacă este greu să ajungi scriitor.
Un ochi de câine bătut
i-a răspuns altui ochi de câine bătut
să privească mai bine în jur
până când o să învețe să muște
să-și îndrepte gâtlejul și sufletul când
stelele sus
moartea aproape"
de Mariana Marin
ŝanco câteva picături de ploaie cad în scrumiera plină cu mucuri de țigară e semn rău îmi spune deborah ascultând horoscopul lui neti pe ban...
