sur la monto
am un vis pe
care îl duc cu mine
un vis de icar
doar vulturii din
jurul meu au
voie să zboare
cu mine
aov
inercio akceptebla
fata cu zmeul
n-avea nici o grijă
alerga pe plajă desculță
pe faleză
Masked Wolf
cânta despre un astronaut în ocean
aov
cover
în căutarea viselor pierdute,
urc liniile diagonale
la sud de Victoria
fumeaz o țigară camel
în timpul unui solo de Jimi Hendrix
aov
Semn de zi
"Alege un moment din zi
Orice
poate fi secunda în care te trezeşti, când te ridici din fântâna somnului în răcoarea luminii
poate fi ceaşca de cafea fierbinte, cu miros de soare sud-american
sau lava tuciului de mămăligă încălzindu-ţi palmele
liniştea aia în care eşti în bucătăria ta, singură, şi eşti bine
sau îmbrăţişările, în care eşti frumoasă şi cuminte
cinele noastre împreună în jurul mesei
discuţiile acelea, cu aripile întinse, în care eşti sigură şi ştii
sau oboseala de piatră a muncii în care crezi
ori palma de grădină pe care o îngrijeşti
alergatul dimineaţa, desprinzându-te de gravitaţia cartierului
strivitul cochiliilor frunzelor uscate, în plimbările din pădure
atingerea vie verde a muşchiului de la rădăcinile copacilor
Orice
Alege
Un moment
Presează-l
Şi fă din el un semn de zi
Ca un semn de carte
Să te ducă
Acolo
Unde vrei."
de Bogdan Diaconu Moga
Nu ne mai spunem nimic
"nu ne mai spunem nimic
las fenomenele meteorologice extreme să vorbească pentru mine
gura ta e plină de pământ
am aflat că o să pleci departe
să nu-mi scrii
în orășelul acela sunt iepuri mici
care o sa roadă noapte de noapte din carnea ta
n-o să simți nimic
doar într-o zi o să te trezești fără carne pe tine
și lumea o să spună iată zeul
ce bărbat frumos a fost acum e sfânt
toate fecioarele să-i sărute oasele să le curețe cu limbuța
îți voi trimite cărți poștale cu animale mici
pe care le-am sacrificat pentru tine
animale care trăiau în urechile mele printre coaste și animalul cel mai prețios din coapsă
dar acela deja va fi reînviat
ia uite sfântul cu oasele goale și gura plină de pămînt
nimic nu mai e de spus"
de Ligia-Verkin Keșișian
Pe ceașcă, în închisoare, lui Eugene Delacroix
"Întemnițat poetul, bolnav și chinuit,
Călcand pe manuscrise cu pas împleticit,
Măsoară c-o privire aprinsă de teroare
A amețelii scară și sufletul il doare.
îmbătătoare rasuri, vuind in pușcărie,
Prea-stranii și absurde l'-invită la trezire;
In preajma-i Indoiala și Frica strălucesc
Ridicol, prea hidoase, cu mersul nefiresc.
Un geniu sub tăcerea cu ziduri ticăloase,
Și țipete-n adancuri, și spectre fioroase
Involburate-n roiuri, auzu-i amețindu-l,
Biet visător, oroarea îi locuiește gandul;
Iată-ți emblema, Suflet, cu visurile-n ceti:
Realul te-năbușă cu groaznicii pereți!"
de Charles-Pierre Baudelaire
sub la suno, kiu turniĝas
o femeie cu fundul mare
își dădea ochii peste cap
în timp ce dansa pe muzica lui George Harrison
"Between The Devil & The Deep Blue Sea"
aov
Zâna (poveste valahă)
"Trăia în pădure o zână,
Scăldându-se-adese în ape,
A dat de mreje cu peşte,
Şi zâna n-ajunge să scape...
Cu spaimă-au privit-o pescarii,
Dar Marcu cel tânăr şi iute
În braţe-apucat-a pe zână
Şi dornic a prins s-o sărute.
Iar zâna se dă ca o creangă
Şi-n mâinile lui şerpuieşte,
Se uită în ochii lui Marcu
Şi râde şi tainic zâmbeşte...
În farmec s-a scurs toată ziua;
Dar iată că-n noaptea adâncă
Pierit-a zburdalnica zână...
Se pierde sărmanul de tângă.
Şi zile şi nopţi rătăceşte
Prin codri, pe-a Dunării maluri,
Şi geme-ntrebând: "Unde-i zâna?"
"Nu ştim", râd viclenele valuri.
"Mincună! strigatu-le-a Marcu,
Cu voi ea acuma petrece!"
Şi-ndată s-a dat nebunatic
Cu capul în Dunărea rece.
Se scaldă în Dunăre zâna,
Aşa cum a fost mai-nainte;
Nu-i Marcu... Şi doară în cântec
Ne-aducem de Marcu aminte.
Iar voi pe pământ vă petreceţi
Ca râmele oarbe-n pământ,
Şi nime poveşti nu vă-ncheagă,
Urmaşii cântări nu vă cânt."
de de Maxim Gorki
Sonet
Vai mie, de un șoim îndrăgostită,
de dragul lui mă prăpădeam păgână:
cum la chemări lesne-i era sosită,
prea mult n-aveam a mi-l hrăni din mână.
Azi, semețit, până-n tării suit-a
mai sus decât îi fuse la-ndemână;
și-ntr-o grădină mândră aciuit-a
supunerea-i spre-o nouă-a lui stăpână.
O, șoimulețul meu, ce da-ți-am de mâncare;
de aur zurgălău îți legam ție,
ca paseri să vânezi mai cu ardoare;
azi ai suit ca marea la chindie,
te-ai rupt și ai fugit din opritoare,
când la vânat prinseseși măiestrie.
de NINA SICILIANA
(secolul al XIII-lea)
iom da poezio ĉi tie fața tinerei femei se uită fix la mine expresia este neutră gesturile sunt minime picioarele goale ating pământul cu că...
