marți, 7 martie 2017

Aniversarea pictorului Boris Mikhaylovich Kustodiev

ERA NOAPTEA MEA

Era noaptea mea
ploaia mea
primul meu pantof
era floarea mea inflorita tot anul
era focul meu
patul meu
copacul meu de singe
erau ochii ei primii sori
eu pentru ea inaltam cetati.


de HOMERO ARIDIJIS (Mexic)



 --------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Boris Mikhaylovich Kustodiev
 Titlul: Pe volga
Titlul original:
Data:
 Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste: 

Despre pictor:

Boris Mikhaylovich Kustodiev(7.03.1878-28.05.1927) a fost un pictor rus şi scenograf.
Boris Kustodiev sa născut în Astrahan, în familia unui profesor de filozofie, istorie a literaturii, şi logica care a murit de tanar,toate sarcinile financiare şi materiale au căzut pe mama lui .Familia Kustodiev a închiriat o mica aripa in casa unui negustor bogat. Artistul a scris mai târziu, "Toti negustorii bogati şi abundenti de viaţă au fost acolo, chiar sub nasul meu ... A fost ca ceva dintr-un joc de Ostrovski." Artistul a reţinut aceste observaţii ale copilăriei ani de zile, recreindu-le mai târziu în uleiuri şi acuarele.
Familia Kustodiev a inchiriat o mica aripa din casa unui negustor bogat.Acolo baiatul si-a format primele impresii despre modul de viata a clasei de negustori provinciali. Artistul a retinut aceste impresii care l-au ajutat in picturile sale.Intre 1893 si 1896, Boris a studiat la seminarul teologic si a luat lectii particulare de arta de la Pavel Vlasov. Ulterior, din 1896 pana in 1903, s-a inscris la cursurile lui Ilia Repin de la Academia Imperiala de Arta din St. Petersburg.A luat si lectii de sculptura si grafica.Prima sa expozitie a avut-o in 1896.
Între 1893 şi 1896, Boris a studiat la Seminarul Teologic şi a luat lecţii particulare de arta din Astrakhan de la Pavel Vlasov, un elev al lui Vasili Perov. Intre 1896 - 1903, el a participat la atelierul lui Ilya Repin, la Academia Imperiala de Arte din Sankt-Petersburg. Totodată, el a luat cursuri de sculptură în conformitate cu Dmitri Stelletsky şi în gravură în conformitate cu Vasilii Mate.El a expus prima data în 1896.
"Am speranţe mari pentru Kustodiev," a scris Repin. "El este un artist talentat si un om grijuliu şi grav, cu o dragoste profundă a artei, el face un studiu atent al naturii ..." Când lui Repin i s-a comandat pentru a picta un tablou de mari dimensiuni, pentru a comemora aniversarea a 100 de ani de stat Consiliului, el l-a invitat pe Kustodiev să fie asistent.Pictura a fost extrem de complexa şi a implicat o mare de munca. Împreună cu profesorul său, tanarul artist a făcut studii de portret pentru pictură, iar apoi a executat partea dreapta a lucrarii.De asemeni,in final la acel moment, Kustodiev a făcut o serie de portrete ale contemporanilor pe care el i-a considerat a fi camarazii săi spirituali. Acestea au inclus pe artistul Ivan Bilibin (1901, Muzeul de rusă), Moldovtsev (1901, Krasnodar Regional de Muzeul de Arta), şi Mate gravor (1902, Muzeul rusă).Lucrul la aceste portrete l-au ajutat considerabil pe artist, forţându-l să facă un studiu apropiat de modelul său şi pentru a penetra lumea complexa a sufletului uman.
In 1903, s-a casatorit cu Julia Proshinskaya (1880-1942).
El a vizitat Franţa şi Spania, cu o subvenţie din partea Academiei Imperiale de Arte în 1904. De asemenea, în 1904, el a participat la atelierul privat al lui René Ménard de la Paris. După aceea el a călătorit în Spania, apoi, în 1907, în Italia, iar în 1909 el a vizitat Austria şi Germania, şi din nou, Franţa şi Italia. În timpul acestor ani, a pictat portrete şi mai multe piese de gen. Cu toate acestea, indiferent de unde Kustodiev s-a întâmplat să fie - în soare Sevilia sau în parcul de la Versailles - a simţit atracţia irezistibilă a Patriei sale. Dupa cinci luni, în Franţa, s-a întors în Rusia,a scris cu bucurie evident prietenului său că el a fost din nou o dată mai mult "în ţara noastră rusă binecuvântata".
Revoluţia rusă din 1905, care a zguduit fundamentele societăţii, a evocat un răspuns viu în sufletul artistului. A contribuit la reviste satirice Zhupel (Bugbear) şi POCHTA Adskaya (Mail iadului). La acel moment, el a întâlnit prima oară pe artiştii de Mir iskusstva (World of Art), un grup de artişti ruşi inovatori. El s-a alăturat asociaţiei lor în 1910 şi, ulterior, au luat parte la toate expoziţiile.
În 1905,in primul rand s-a apelat la Kustodiev sa ilustreze, un gen în care a lucrat pe parcursul intregii sale vieti. El a ilustrat multe lucrări ale literaturii ruse clasice, inclusiv Suflete moarte de Nikolai Gogol, Mihail Lermontov ,Lev Tolstoi.
În 1909, el a fost ales în Imperial Academia de Arte.El a continuat să lucreze intens, dar o boală gravă, tuberculoza a coloanei vertebrale l-a coplesit.La sfatul medicilor sai el a plecat în Elveţia, unde a petrecut un an de tratament într-o clinică privată. El a continuat să furnizeze materiale de bază pentru lucrările sale, el a pictat în timpul anului . În 1918, el a pictat Sotia comerciantului, care a devenit cea mai celebra dintre picturile sale.
În 1916, el a devenit paraplegic "Acum, lumea mea este camera mea"., scria el. Capacitatea de a rămâne plin de bucurie şi plin de viaţă, în ciuda paraliziei lui te lasa uimit. Tablourile sale colorate şi vesele piese de gen nu arată suferinţa sa fizică, şi, dimpotrivă, da impresia de o viaţă lipsită de griji şi de veselie. Marţi lui Pancake / Maslenitsa (1916) şi Fontanka (1916) sunt toate pictate din amintirile sale. El reface meticulos propria copilărie, în oraşul aglomerat pe malurile Volgai.
n primii ani de după Revoluţia rusă din 1917 artistul a lucrat cu mare inspiraţie în diverse domenii. Teme contemporane au devenit baza pentru activitatea sa, fiind reprezentată în desene pentru calendare şi coperte de carte, şi în ilustraţii şi schiţe de decoratiuni stradale, precum şi unele portrete (Portretul contesei Grabowska).Capacitatea lui pentru reviste ca lan de porumb şi Panorama Red Red au atras atenţia din cauza vivacitatii lor şi claritatii subiectului lor. Kustodiev, de asemenea, a lucrat în litografie, care să ilustreze lucrări de Nekrasov. Ilustratiile sale de povestirile lui Leskov Darner şi Lady Macbeth din districtul Mtsensk au fost repere în istoria de carte Rusiei de proiectare, atât de bine au corespuns imaginilor literare.
Artistul a fost, de asemenea, interesat în proiectarea peisajului pe etape. El a început lucrul în teatru în 1911, când a conceput seturi pentru Alexander Ostrovski. Aceasta a fost succesul lui.În 1913, el a conceput decoruri si costume pentru la Teatrul de Arta din Moscova. Talentul său în acest domeniu a fost deosebit de evident în lucrarea sa la piesele lui Ostrovski; Este o afacere de familie, un accident vascular cerebral de noroc, lupi şi oi, şi Storm.
În 1923, Kustodiev s-a alăturat Asociaţiei Artiştilor Plastici din Rusia revoluţionară. El a continuat să picteze, să graveze,sa ilustrez cărţi, şi design pentru teatru până la moartea sa, de tuberculoză la 28 mai 1927, la Leningrad.

Aniversarea unei rochii cu pictorul olandez Piet Mondrian

ANIVERSAREA UNEI ROCHII CU PICTORUL OLANDEZ PIET MONDRIAN

Faute De Mieux

Călătorii, artă, necazuri, zambile,
Un sărut, o rochie, o rimă –
Nu spun că-s hrană pentru inimă,
Ma-ajută totuşi să mă petrec prin zile.



de Dorothy Parker

--------------------------------------------------------------------------------------- -
Rochia Mondrian a fost creată de Yves Saint- Laurent în 1965 (Colecţia Toamnă- Iarnă), introducând astfel curentul Pop Art în moda pariziană. Pentru tânărul creator de modă (Yves Saint- Laurent avea 29 de ani atunci), rochia Mondrian a fost o adevărată declaraţie de sensibilitate artistică şi avangardism. Ea a fost inspirată de Compoziţie cu roşu, galben şi albastru (1921) a lui Piet Mondrian.
Faimoasa rochie a fost expusă în cadrul Metropolitan Museum of Art’s Costume Institute din New York, iar un exemplar scos la licitaţie de Casa Christie s-a vândut cu 35 000 euro.
De la apariţia sa, rochia a inspirat numeroşi creatori de modă mai mult sau mai puţin cunoscuţi, acest model insinuându-se în viaţa noastră.
--------------------------------------------------------------------------------------- -

 Composition with Red, Yellow and Blue, 1937 - 1942 - Piet Mondrian
Pictor: Piet Mondrian
Titlul: Compozitie rosu, galben si albastru
Titlul original:
Data:1937 - 1942
Stilul: Neoplasticism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 69 x 72.5 cm
Unde se gaseste: Tate Modern, London, UK

Despre pictor:
Piet Mondrian (original Pieter Cornelis Mondriaan, 7 martie 1872 – 1 februarie 1944) a fost un pictor olandez și un contributor important la mișcarea artistică de Stijl, care a fost fondată de Theo van Doesburg. Deși bine cunoscute, des-parodiate și chiar trivializate, picturile lui Mondrian arată o complexitate mult mai adâncă decât simplicatatea lor aparentă. Picturile nereprezentaționale pentru care este cel mai bine cunoscut, și care consistă de niște forme rectangulare de roșu, galben, albastru și negru, și sunt separate de linii groase, negre și rectilineare, sunt de fapt rezultatul unei evoluții artistice care s-a întâmplat în cursul de aproape 30 de ani și care a continut până la sfârșitul vieții lui Mondrian.
Piet Mondrian (1877 – 1944) a fost puternic influenţat în creaţiile sale de culoare, prin George Seurat şi fauvism . Descoperind cubismul, Piet Mondrian a dezvoltat un nou stil denumit neo- plasticism (“De Stijl”, în olandeză).

Aniversarea pictorului elvetian Giovanni Giacometti

ANIVERSAREA PICTORULUI ELVETIAN GIOVANNI GIACOMETTI

Pasarea

Cand iti iei zborul
De ce nu-ti duci cu tine, macar
Trilul
Care mi-a scaldat toata casa
In singele-mi cald.


de Mak Dizdar (R.S.F. Iugoslavia)

Fotografia postată de Ciobotaru Adrian.

--------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Giovanni Giacometti
Titlul: Peisaj de toamna
Titlul original:
Data:1932
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Despre pictor:
Giovanni Giacometti (7 martie 1868 – 25 iunie 1933) a fost un pictor elvetian, tatal artistilor Alberto si Diego Giacometti si al arhitectului Bruno Giacometti.

luni, 6 martie 2017

Aniversarea lui Michelangelo - Crearea lui Adam

ANIVERSAREA LUI MICHELANGELO

* * *

robii lui Michelangelo cei fără chip
duc o luptă apocrifă de sute de ani
cu Adam din Cappella Sistina
pentru supremaţia în artă.


o voce doar întreabă:
cine eşti tu ?
ce-ai fost ?

de Cireşaru Dan

 




Sistine Chapel Ceiling: Creation of Adam, 1510 - Michelangelo
--------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Michelangelo
Titlul: Crearea lui Adam
Titlul original:
Data:1510
Stilul: Renaştere
Mod de realizare: fresca
Dimensiunea: 570 x 280 cm
Unde se gaseste: Capela Sixtină. Vatican

Despre pictor
Michelangelo Buonarroti (n. 6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo - d. 18 februarie 1564, Roma) a fost, alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renașterii Italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură și arhitectură. A scris și poezii, în special în genul sonetului și madrigalului.

Aniversare Hortensia Papadat Bengescu - Femeia in faţa oglinzii




ANIVERSARE HORTENSIA PAPADAT - BENGESCU

Femeia in faţa oglinzii

Cu privire la muzică, ştii ce-mi vine în minte? Fiecare din noi e un instrument, fiecare suflet are sunetul lui. Aşa, de pildă, unii au o vioară... alţii un pian discordat... alţii o mandolină... unii castaniete... celălalt un cimpoi, un trombon, o chitară... Alţii gramofoane, adică sunt veseli, trişti sau sensibili, numai pe plăcile altora; mai sunt şi fluiere, piculine, sunt şi ţiuitori de moşi... Închipuieşte-ţi un suflet care ar suna ca toba mare! Sunt şi harfe minunate ca sufletul tău, Alina...! Al meu are două instrumente, fireşte două. Am statornicit că trăiesc dublu: un fluier duios, care cântă în mijlocul naturii, cântă o doină simplă, molcomă, armonitoare... şi când sunt între oameni, o orchestră complicată, dureroasă, tumultoasă. Să porţi mereu, sau aproape mereu o orchestră în tine, e obositor, nu e aşa, amica mea? Sunt şi zile când cântă divina armonie a vreunui solo minunat... sunt şi astfel de zile- puţine, rare. Mi-aduc aminte de unele... Ce proastă sunt azi... îmi vine să plâng fără pricină... Am aşa zile fluide. Dar tu? Ce întrebare! Tu nu, tu eşti cuminte.
Da... sunt şi ceasuri bune. Să le lăsăm să doarmă... să nu le deşteptăm. Să nu ne turburăm singuri sufletul. Să nu ne întoarcem lângă gardurile peste care ne-a aruncat vreun stufiş parfumul, să nu ne rătăcim pe potecile pe unde am cules vreo bucurie... să nu cercetăm colţurile de văi şi coastele de dealuri pe unde am lăsat vreun suspin să cadă... să nu alergăm înfriguraţi pe cărările unde am auzit vreun cântec cum n-a mai fost altul... Să nu răscolim, cu mâini ce profanează, pământul unde am îngropat vreo amintire. E o durere zadarnică. Nu mai găsim- nu se mai întoarce- acelaşi palpit, aceeaşi izbitură de sânge în piept şi obraz, aşa cum a fost nu mai reînvie. Trebuie să ţi-o spui cu putere, numai ţie singur, ca să nu te trezeşti nebun, căutând, pe câmpiile pustii, florile odinioară căzute din mila drumului.
Să porţi în tine o orchestră! Valuri de armonie să se înalţe şi să coboare ca jocurile mării! Ce obositor cântec! Adesea mă doare trupul de truda lui...
Prin ce greşeală s-au închis în mine aceste melodii, care nu se vor întrupa în muzică niciodată, care se zbat ca un şipot prins între stânci fără să se poată scurge! Ce e omul de vină de el singur? Din picătura din care s-a creat, de ceea ce a fost în ea de lanţul nesfârşit al eredităţilor?
De ce poartă el pedeapsa atâtor dorinţi de care nu are vină?


de Hortensia Papadat Bengescu


François-Joseph Navez - Musical Group, 1821
--------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: François-Joseph Navez
Titlul: Grup muzical
Titlul original:
Data:1821
Stilul: Neoclasisism
Mod de realizare:ulei pe panza
Dimensiunea: 47 x 36 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:



François-Joseph Navez (16 noiembrie 1787 – 12 octombrie 1869), pictor francez neoclasic. A lucrat mai ales la Bruxelles.
Dupa ce a urmat pentru un timp cursurile de arta la Academie des Beaux-Arts din Bruxelles, castigand premiul intai la editia din 1812 a Salon Ghent, Navez a primit o bursa care i-a permis sa ajunga la Paris. Aici a fost elevul pictorului neoclasic Jacques-Louis David, revenind la Bruxelles in 1816, cand profesorul sau fusese exilat acolo. Influentat profund de David, mai ales in tehnica si naturalism, Navez a fost si un mare admirator al lucrarilor lui Jean-Auguste-Dominique Ingres, descoperite in perioada petrecuta in Italia intre 1817 – 1821.
Dezamagit la intoarcerea in Bruxelles de faptul ca era considerat de negustorii de arta doar un portretist si minor pictor de gen, Navez s-a dedicat picturii istorice. Chiar daca faptul ca fusese elevul lui Jacques Louis David nu il facea prea apreciat in Bruxelles, unde era la mare moda romantismul, artistul a reusit totusi sa se impuna. In jurul anului 1830 a devenit director al Academiei din Bruxelles, adoptand temporar un stil marcat de romantism, dar in 1851 nu reusea sa se obisnuiasca deloc stilului realist promovat la Salonul de la Bruxelles. A renuntat ca atare sa mai participe la expozitii, continuand totusi sa picteze si a demisionat din postul de la Academie in 1859. Tot mai bolnav, orbeste si isi pierde partial auzul, asa ca in ultimii ani de viata se multumeste sa corespondeze cu diversi prieteni, artisti si dealeri, dictandu-si scrisorile. Aceasta bogata corespondenta s-a dovedit ulterior o importanta sursa de informatii despre viata artistica de la jumatatea secolului XIX.