ANIVERSAREA
PICTORULUI RUS ALEXEY PETROVICH
BOGOLYUBOV
Pe marea nordului
O, da, noi suntem din rasa
anticilor cuceritori
care-nălţară peste Marea Nordului
un imens steag vopsit
şi care am sărit din lungile bărci
pe platul ţărm normad
în hotarele bătrînelor regate
aducând pârjol şi moarte.
deja nu doar o sută de ani
uite că tot hălăduim prin lume,
rătăcim şi trâmbiţăm din coclite goarne,
rătăcim şi batem în enorme tobe;
- nu aveţi nevoie de braţe vânjoase
nu v-ar trebui inimi neînfricate
şi de sânge roşu n-aţi avea nevoie
pentru republică sau pentru rege?
ei, băiatule, mai iute adă cupele cu vin
de Malaga sau de Porto
dar în primul rând adu-ne whisky!
ce-ar fi pentru noi atare fleacuri
submarine, mine plutitoare?
pentru acestea meniţi sunt marinarii!
O da, suntem din rasa anticilor cuceritori
cărora li-i dat a rătăci mereu
să scape de înalte turnuri
să se înece în căruntele oceane
şi cu nebunaticul lor sânge
să adape nespţioşilor beţivani
fierul, oţelul şi sumbrul plumb.
şi totuşi cântece poeţii mai izvodesc
în atâtea limbi necunoscute
şi occidentale şi răsăritene
şi totuşi pentru noi monahii se roagă
la madrid sau pe muntele athos,
şi totuşi femeile visează-n nopţi pustii
la noi şi doar la noi!
***
iată o tânără cu ochi de gazelă
măritându-se cu un american
de ce-ar fi descoperit columb america?
O, da, noi suntem din rasa
anticilor cuceritori
care-nălţară peste Marea Nordului
un imens steag vopsit
şi care am sărit din lungile bărci
pe platul ţărm normad
în hotarele bătrînelor regate
aducând pârjol şi moarte.
deja nu doar o sută de ani
uite că tot hălăduim prin lume,
rătăcim şi trâmbiţăm din coclite goarne,
rătăcim şi batem în enorme tobe;
- nu aveţi nevoie de braţe vânjoase
nu v-ar trebui inimi neînfricate
şi de sânge roşu n-aţi avea nevoie
pentru republică sau pentru rege?
ei, băiatule, mai iute adă cupele cu vin
de Malaga sau de Porto
dar în primul rând adu-ne whisky!
ce-ar fi pentru noi atare fleacuri
submarine, mine plutitoare?
pentru acestea meniţi sunt marinarii!
O da, suntem din rasa anticilor cuceritori
cărora li-i dat a rătăci mereu
să scape de înalte turnuri
să se înece în căruntele oceane
şi cu nebunaticul lor sânge
să adape nespţioşilor beţivani
fierul, oţelul şi sumbrul plumb.
şi totuşi cântece poeţii mai izvodesc
în atâtea limbi necunoscute
şi occidentale şi răsăritene
şi totuşi pentru noi monahii se roagă
la madrid sau pe muntele athos,
şi totuşi femeile visează-n nopţi pustii
la noi şi doar la noi!
***
iată o tânără cu ochi de gazelă
măritându-se cu un american
de ce-ar fi descoperit columb america?
Nikolai GUMILIOV (1886 - 1921)
traducere LEO BUTNARU (din 100 de poeţi ai avangardei ruse, ed. EX PONTO 2008)
traducere LEO BUTNARU (din 100 de poeţi ai avangardei ruse, ed. EX PONTO 2008)
Pictor: Alexey Petrovich Bogolyubov
Titlul: Nicholas I
Titlul original: Nicholas I
Data: 1853
Stilul:Romantic
Mod de realizare: ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:Central Naval Museum, Saint Petersburg, Russia
Date despre pictor:
Alexey Petrovich
Bogolyubov (in rusa: Алексей Петрович Боголюбов; 16 martie 1824
– 3 februarie 1896) a fost un pictor peisagist rus.
Bogolyubov s-a nascut in satul Pomeranie din gubernia Novgorod. Tatal lui a fost colonelul pensionat Pyotr Gavriilovich Bogolyubov. Bunicul din partea mamei al lui Bogolyubov a fost renumitul filozof si critic social Alexander Radishchev.
Bogolyubov s-a nascut in satul Pomeranie din gubernia Novgorod. Tatal lui a fost colonelul pensionat Pyotr Gavriilovich Bogolyubov. Bunicul din partea mamei al lui Bogolyubov a fost renumitul filozof si critic social Alexander Radishchev.
In
1841, Alexey a absolvit scoala militara, servind
in marina rusa si navigand cu flota in multe tari. In
1849 a inceput sa urmeze cursurile Academiei de
Arte din Saint Petersburg, unde a studiat sub indrumarea
lui Maxim Vorobiev. Tanarul pictor a fost foarte influentat de Ivan Ayvazovsky. In 1853 a absolvit Academia
cu medalia de aur. S-a retras din functia de ofiter de marina si a
fost numit artist in cartierul general al marinei.
Din 1854
pana in 1860, el a calatorit in toata Europa si a pictat foarte mult.
In Roma a facut cunostinta cu Alexander Ivanov, care l-a convins
pe Bogolyubov sa se concentreze mai mult pe desen. In Düsseldorf,
Bogolyubov a luat ore de la pictorul Andreas Achenbach. In Paris a admirat
artistii scolii de la Barbizon. Pictorii francezi Camille Corot si Charles-François Daubigny au fost prieteni buni si au
colaborat cu Bogolyubov. De asemenea a pictat fresce in catedrala
Alexander Nevsky.
Bogolyubov
s-a reintors in Rusia in 1860. Si-a expus lucrarile la Academie si a
primit titlul de profesor. Pentru o perioada a predat la Academie. In
anii 1860 a calatorit de-alungul fluviului Volga. Picturile lui
si-au pierdut trasaturile romantice, inlocuind acest element cu
realismul ferm al naturalului. In 1871 a fost ales la Academia Imperiala
de Arte.
Din 1870 a
devenit foarte apropiat miscarii artistice Itinerantii, participand la
toate expozitiile lor. A devenit membru al asociatiei. Mult mai in varsta
decat majoritatea membrilor miscarii, el avea rezerve in ceea ce priveste
ideile lor sociale. In 1873, Bogolyubov a plecat din Academie in
solidaritate cu colegii Itineranti. Chiar a incercat sa creeze
o alternativa a Academiei Ruse de Arte in Roma.
Dupa
1873, Bogolyubov a locuit mai intai in Paris, din cauza starii de sanatate
a inimii. Casa lui era ca o colonie rusa: printre vizitatorii
frecventi s-au aflat Ivan Turgenev, Ilya Yefimovich Repin, Vasily Polenov, Mark Antokolski, Vasili Vasilyevich Vereshchagin.
In 1885, Bogolyubov a deschis un muzeu de arta in Saratov, Radischev Art Museum, numit asa dupa bunicul lui. A fost deschis publicului general cu sapte ani inaintea galeriilor Tretyakov din Moscova si cu 15 ani inaintea Muzeului Rus din Saint Petersburg.
In 1885, Bogolyubov a deschis un muzeu de arta in Saratov, Radischev Art Museum, numit asa dupa bunicul lui. A fost deschis publicului general cu sapte ani inaintea galeriilor Tretyakov din Moscova si cu 15 ani inaintea Muzeului Rus din Saint Petersburg.
Bogolyubov
a murit in 3 februarie 1896 in Paris. Dupa moarte, Bogolyubov a lasat
banii si capitalul (aproximativ 200.000 ruble (aproximativ 6 milioane
US$) muzeului si scolii lui de pictura. Scoala s-a deschis
dupa moartea lui Bogolyubov si s-a numit Scoala de Pictura Bogolyubov(Боголюбовское
Рисовальное Училище). Printre pictorii care au urmat cursurile scolii s-au
aflat importanti pictori modernisti ca Victor Borisov-Musatov si Pavel Kuznetsov.
