Alfred Henry Maurer - Paris noaptea - aniversare - Édith Piaf: Sub cerul Parisului

ANIVERSAREA PICTORULUI ALFRED HENRY MAURER

Sub cerul Parisului

Sub cerul Parisului
Un cântec îşi ia zborul,
El s-a născut azi
În inima unui băiat.
Sub cerul Parisului
Se plimbă îndrăgostiţi,
Fericirea lor se clădeşte
Pe un văzduh făcut pentru ei.

Pe Pont de Bercy
Stă un filozof.
Doi muzicieni, câţiva gură-cască
Şi apoi oameni cu miile
Vor cânta până seara
Imnul unui popor îndrăgostit
De vechiul lui oraş.

În apropiere de Notre Dame
Poate că se urzeşte o dramă,
Da, însă în Paname*
Totul se poate rezolva.
Câteva raze
Pe cerul verii,
Acordeonul
Unui marinar,
Speranţa înfloreşte
Pe cerul Parisului.

Sub cerul Parisului
Curge un fluviu voios
Ce-i adoarme în noapte
Pe vagabonzi şi pe săraci.
Sub cerul Parisului
Păsările bunului Dumnezeu
Vin din lumea întreagă
Pentru a vorbi unele cu altele.

Şi cerul Parisului
Are secretul său,
De douăzeci de secole el e îndrăgostit
De insula noastră Saint-Louis,
Când ea îi zâmbeşte
El îşi pune costumul albastru.
Când plouă desupra Parisului
Este din cauză că el e trist.
Când el este foarte gelos
Pe milioanele lui de amante
El dezlănţuie asupra noastră
Tunetul său bubuitor.
Dar cerul Parisului
Nu e crud pentru mult timp,
Pentru a fi iertat
El ne dăruieşte un curcubeu.

Artist: Édith Piaf
Cântec: Sous le ciel de Paris

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Alfred Henry Maurer
Titlul : Paris noaptea
Titlul original:
Data:
Stilul: Modernism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Alfred Henry Maurer (21 aprilie 1868 – 4 august 1932) a fost un pictor modernist american. Si-a expus lucrarile in cercurile avant-gardiste la inceputul secolului al XX-lea.

Giuseppe Arcimboldo - Toamna - Emoţie de toamnă: Nichita Stanescu

Emoţie de toamnă

A venit, a venit toamna,
Acopera-mi inima cu ceva,
Cu umbra unui copac sau mai bine
Sau mai bine cu umbra ta...

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
Ca au să-mi creasca aripi ascutite pan' la nori,
Ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
Si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.

Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
Iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare....

Versuri: Nichita Stanescu

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Giuseppe Arcimboldo
Titlul : Toamna
Titlul original:
Data: 1573
Stilul: Manierism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 64 x 76 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris, Franta
Date despre pictor:
Giuseppe Arcimboldo : Toamna
Giuseppe Arcimboldo (n. 1527, Milano - d. 11 iulie 1593, Milano) a fost un pictor italian exponent al manierismului, cunoscut mai ales datorită figurilor alegorice executate prin combinaţia diverselor obiecte şi vieţuitoare (fructe, legume, peşti, păsări, cărţi etc.), legate metaforic de subiectul reprezentat.
Giuseppe Arcimboldo s-a născut la Milano în anul 1527. Tatăl său, Biagio Arcimboldo, descendent dintr-o ramură secundară a unei familii aristrocrate milaneze, era pictor, angajat pentru decorarea Domului din Milano. Contactul precoce al lui Giuseppe cu arta şi literatura a fost favorizată de relaţiile de prietenie ale tatălui său cu Bernardino Luini, elev al lui Leonardo da Vinci. În atelierul patern, Giuseppe îşi începe activitatea artistică către anul 1549, lucrând în special la schiţele pentru realizarea vitraliilor din Dom.

Sir William Oliphant Hutchison - Portretul Reginei Elisabeta II - (1956) - God Save the Queen

God Save the Queen
 (engleza / romana)

God save our gracious Queen,
Long live our noble Queen,
God save the Queen:
Send her victorious,
Happy and glorious,
Long to reign over us:
God save the Queen.

Thy choicest gifts in store,
On her be pleased to pour;
Long may she reign:
May she defend our laws,
And ever give us cause
To sing with heart and voice
God save the Queen.

O Lord, our God, arise,
Scatter thine enemies,
And make them fall:
Confound their politics,
Frustrate their knavish tricks,
On thee our hopes we fix:
God save us all.

Not in this land alone,
But be God's mercies known,
From shore to shore!
Lord make the nations see,
That men should brothers be,
And form one family,
The wide world over.

From every latent foe,
From the assassins blow,
God save the Queen!
O'er her thine arm extend,
For Britain's sake defend,
Our mother, prince, and friend,
God save the Queen!

Lord grant that Marshall Wade
May by thy mighty aid
Victory bring.
May he sedition hush,
And like a torrent rush,
Rebellious Scots to crush.
God save the Queen!*

Dumnezeu să ne păzeasca regina

Dumnezeu să ne păzească milostiva regină
Mult să ne trăiască nobila regină,
Dumnezeu să ne păzească regina:
S-o trimită victorioasă,
Fericită și glorioasă,
Mulți ani să ne conducă:
Dumnezeu să ne pazească regina.

Cele mai alese daruri ce le ai,
Îndurat să fii să i le dai;
Mult să conducă:
Să ne apere legile,
Să se dedice tot timpul natiunii
Cu o voce să cântăm din inimă
Dumnezeu să ne păzească regina.

O Doamne, Dumnezeul nostru, ridică-te!
Împrăștie ai tăi dușmani,
Și fă-i să cadă:
Dejoacă-le politicile,
Zădărnicește-le trucurile ticăloase,
De tine ne legăm speranțele:
Dumnezeule, păzește-ne pe toți.

Nu numai pe pământurile acestea,
Ci fie mila Domnului cunoscută,
De la țărm la țărm!
Să facă Domnul națiunile să vadă,
Că oamenii ar trebui să fie frați,
Și să formeze o familie,
Peste întreaga lume.

De la orice dușman ascuns,
Din lovitura asasinilor,
Dumnezeu să ne păzească regina!
Întinde-ți mâna peste a ei,
Apăr-o de dragul Britaniei,
Pe mama noastră, prinț și prieten,
Dumnezeu să ne păzească regina!

Să dea Domnul ca mareșalul Wade
Cu ajutorul Vostru măreț
Să învingă.
Să înăbușească revolta,
Să meargă la asalt ca un val,
Să-i distrugă pe rebelii scoțieni.
Dumnezeu să ne păzească regina!*

(*) Ultima strofă nu este cântată aproape niciodată, de obicei este cântată numai prima.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Portretul Reginei Elisabeta II - (1956)
Sir William Oliphant Hutchison LLD PRSA (02 iulie 1889, în Kirkcaldy - 05 februarie 1970, în Kensington, Londra )

Franz Xaver Winterhalter - Elisabeth Kaiserin von Österreich - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI FRANZ XAVER WINTERHALTER

* * *

pari o lună plină

ce poartă în spate

toate gesturile gândurile visele

când te ascunzi în spatele pădurii

şi crengile îţi mângâie chipul.

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Franz Xaver Winterhalter
Titlul : Elisabeth Kaiserin von Österreich
Titlul original: Elisabeth Kaiserin von Österreich
Data:1865
Stilul: rococo
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 158 x 117 cm
Unde se gaseste: Kunsthistorisches Museum, Vienna, Austria
Date despre pictor:

Franz Xaver Winterhalter (20 aprilie 1805 – 8 iulie 1873) a fost un pictor si litograf german, cunoscut pentru portretele familiilor regale de la mijlocul secolului al XIX-lea.Numele lui a devenit asociat cu portretistica la moda de la curtile regale.

Franz Xaver Winterhalter s-a nascut in micul sat Menzenschwand din Padurea Neagra, Baden pe 20 aprilie 1805. A fost al saselea copil a lui Fidel Winterhalter (1773–1863), un fermier si producator de rasina din sat si al Evei Meyer (1765–1838) din familia Menzenschwand. Tatal lui a avut o mare influenta asupra lui. Din cei opt frati si surori ai lui, doar patru au supravietuit. Toata viata, Franz Xaver a ramas foarte apropiat de familia lui, in special de fratele Hermann (1808–1891), pictor si el.

Dupa absolvirea scolii manastirii benedictine din St.Blasien, Winterhalter a plecat din Menzenschwand in 1818 la varsta de 13 ani pentru a studia desenul si gravura.S-a pregatit ca desenator si litograf in atelierul lui Karl Ludwig Schüler (1785–1852) din Freiburg. In 1823, la varsta de 18 ani, a plecat la Munchen, sponsorizat de industriasul Baron von Eichtal (1775–1850). In 1825, Ludwig I, Marele Duce de Baden (1763–1830) i-a acordat o bursa si a inceput sa studieze la Academia de Arte din Munchen cu Peter von Cornelius (1783–1867), ale carui metode academice l-au incomodat. Winterhalter a gasit un mentor mai potrivit in portretistul la moda Joseph Stieler (1781–1858). In aceasta perioda s-a intretinut lucrand ca litograf.

Winterhalter a intrat in cercurile de la Curte in 1828 cand a devenit profesor de desen la Sophie Margravine de Baden, la Karlsruhe. Oportunitatea intrarii la Curtea germana de sud a venit in 1832 cand a plecat in Italia, cu sprijinul Marelui Duce Leopold de Baden. In Roma a pictat scene romantice de compozitie in maniera lui Louis-Leopold Robert si s-a atasat cercului condus de profesorul Academiei Franceze, Horace Vernet. La reintoarcerea in Karlsruhe, el a pictat portretele Marelui Duce Leopold de Baden si al sotiei lui, si a fost numit pictorul Curtii ducale.

Cu toate acestea, el a plecat din Baden in Franta cand lucrarea lui „Il dolce Farniente” a atras atentia la Salonul din 1836. Un an mai tarziu, „Il Decameron” a fost de asemenea remarcata; ambele picturi sunt compozitii academice in stilul lui Raphael. La Salon din 1838 a expus portretul Printului Wagram cu fiica cea mica. Cariera lui ca pictor de portrete a fost intarita cand in acelasi an a pictat portretul Louisei Marie de Orleans, regina Belgiei si al fiului ei, Ducele de Brabant.

In Paris, Winterhalter a ajuns imediat la moda. El a fost numit pictor la Curtea lui Louis-Philippe, regele francezilor, care i-a comandat sa picteze portrete individuale ale marii lui familii. Winterhalter a executat mai mult de treizeci comenzi pentru el.

Acest succes i-a adus reputatia de specialist in portretistica dinastiilor si aristocratiei, in combinatie cu modernul.

Cu toate acestea, reputatia lui Winterhalter in cercurile artistice a avut de suferit. Criticii, care l-au laudat la debutul din 1836, acum l-au considerat un pictor care nu poate fi luat in serios. Aceasta atitudine a persistat pe toata cariera lui Winterhalter.

Edward Hopper - Femeie in razele soarelui

* * *

mainile lui ii freamata
trupul,
mainile ei pe-al lui,
la fel,
soaptele lui
se agata de bezna.
daca am face putina lumina
am fi pierduti.

acum
totu-i mai simplu.

ea sta in profil
la fereastra,
cu ochii plini
de lacrimi.

protest lipsit de speranta
impotriva singuratatii.

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Edward Hopper - Femeie in razele soarelui - 1961
Opera lui Hopper poate fi considerată din mai multe puncte de vedere. Esențial este însă modul său modest, discret, aproape impersonal, de a realiza pictura. Folosirea formelor unghiulare și cubice - nu inventate de el, ci existente în natură -, compozițiile simple, aparent nestudiate, fuga de orice artificiu dinamic, sunt elemente ale stilului său care dau impresia de a nu avea deaface cu pictura, dar descoperă un profund conținut spiritual. Atmosfera de tăcere, care pare să domine cele mai importante lucrări ale sale, indiferent de tehnica folosită, este evidentă în acele tablouri cu o prezență umană izolată, dar și în acelea cu tematică arhitectonică pură. Pare că timpul s-a oprit pe loc, într-o stare de încremenire.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edward Hopper
Titlul : Femeie in razele soarelui
Titlul original:
Data:1961
Stilul: Noul realism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Whitney Museum of American Art, New York City, NY, US
Date despre pictor:

Edward Hopper (22 iulie 1882, Nyack – 15 mai 1967, New York) a fost un pictor american.

Edward Hopper s-a născut la Nyack, un mic orăşel pe fluviul Hudson. În 1900 se înscrie la New York School of Art, o prestigioasă instituţie unde s-au format importanţi reprezentanţi ai vieţii artistice americane. Adevărata influenţă asupra dezvoltării sale artistice a fost exercitată de maeştrii săi, care-l îndeamnau să copieze operele marilor artişti din muzee şi să le studieze stilul. Această metodă, care la început ar părea „academică”, l-a familiarizat cu regulile stilului clasic în pictură, l-a învăţat meşteşugul pentru a-şi găsi apoi propriul drum.

După ce a asimilat lecţia marilor maeştri, între diverse tentative şi experienţe, ajunge treptat la propriul său limbaj, care-şi găseşte forma originală de exprimare în 1909, când revine pentru 6 luni la Paris şi vizitează diverse ateliere.Opera lui Hopper poate fi considerată din mai multe puncte de vedere. Esenţial este însă modul său modest, discret, aproape impersonal, de a realiza pictura.  Atmosfera de tăcere, care pare să domine cele mai importante lucrări ale sale, indiferent de tehnica folosită, este evidentă în acele tablouri cu o prezenţă umană izolată, dar şi în acelea cu tematică arhitectonică pură. Pare că timpul s-a oprit pe loc, într-o stare de încremenire.