Giuseppe Arcimboldo - Toamna - Emoţie de toamnă: Nichita Stanescu

Emoţie de toamnă

A venit, a venit toamna,
Acopera-mi inima cu ceva,
Cu umbra unui copac sau mai bine
Sau mai bine cu umbra ta...

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
Ca au să-mi creasca aripi ascutite pan' la nori,
Ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
Si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.

Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
Iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare....

Versuri: Nichita Stanescu

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Giuseppe Arcimboldo
Titlul : Toamna
Titlul original:
Data: 1573
Stilul: Manierism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 64 x 76 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris, Franta
Date despre pictor:
Giuseppe Arcimboldo : Toamna
Giuseppe Arcimboldo (n. 1527, Milano - d. 11 iulie 1593, Milano) a fost un pictor italian exponent al manierismului, cunoscut mai ales datorită figurilor alegorice executate prin combinaţia diverselor obiecte şi vieţuitoare (fructe, legume, peşti, păsări, cărţi etc.), legate metaforic de subiectul reprezentat.
Giuseppe Arcimboldo s-a născut la Milano în anul 1527. Tatăl său, Biagio Arcimboldo, descendent dintr-o ramură secundară a unei familii aristrocrate milaneze, era pictor, angajat pentru decorarea Domului din Milano. Contactul precoce al lui Giuseppe cu arta şi literatura a fost favorizată de relaţiile de prietenie ale tatălui său cu Bernardino Luini, elev al lui Leonardo da Vinci. În atelierul patern, Giuseppe îşi începe activitatea artistică către anul 1549, lucrând în special la schiţele pentru realizarea vitraliilor din Dom.

Sir William Oliphant Hutchison - Portretul Reginei Elisabeta II - (1956) - God Save the Queen

God Save the Queen
 (engleza / romana)

God save our gracious Queen,
Long live our noble Queen,
God save the Queen:
Send her victorious,
Happy and glorious,
Long to reign over us:
God save the Queen.

Thy choicest gifts in store,
On her be pleased to pour;
Long may she reign:
May she defend our laws,
And ever give us cause
To sing with heart and voice
God save the Queen.

O Lord, our God, arise,
Scatter thine enemies,
And make them fall:
Confound their politics,
Frustrate their knavish tricks,
On thee our hopes we fix:
God save us all.

Not in this land alone,
But be God's mercies known,
From shore to shore!
Lord make the nations see,
That men should brothers be,
And form one family,
The wide world over.

From every latent foe,
From the assassins blow,
God save the Queen!
O'er her thine arm extend,
For Britain's sake defend,
Our mother, prince, and friend,
God save the Queen!

Lord grant that Marshall Wade
May by thy mighty aid
Victory bring.
May he sedition hush,
And like a torrent rush,
Rebellious Scots to crush.
God save the Queen!*

Dumnezeu să ne păzeasca regina

Dumnezeu să ne păzească milostiva regină
Mult să ne trăiască nobila regină,
Dumnezeu să ne păzească regina:
S-o trimită victorioasă,
Fericită și glorioasă,
Mulți ani să ne conducă:
Dumnezeu să ne pazească regina.

Cele mai alese daruri ce le ai,
Îndurat să fii să i le dai;
Mult să conducă:
Să ne apere legile,
Să se dedice tot timpul natiunii
Cu o voce să cântăm din inimă
Dumnezeu să ne păzească regina.

O Doamne, Dumnezeul nostru, ridică-te!
Împrăștie ai tăi dușmani,
Și fă-i să cadă:
Dejoacă-le politicile,
Zădărnicește-le trucurile ticăloase,
De tine ne legăm speranțele:
Dumnezeule, păzește-ne pe toți.

Nu numai pe pământurile acestea,
Ci fie mila Domnului cunoscută,
De la țărm la țărm!
Să facă Domnul națiunile să vadă,
Că oamenii ar trebui să fie frați,
Și să formeze o familie,
Peste întreaga lume.

De la orice dușman ascuns,
Din lovitura asasinilor,
Dumnezeu să ne păzească regina!
Întinde-ți mâna peste a ei,
Apăr-o de dragul Britaniei,
Pe mama noastră, prinț și prieten,
Dumnezeu să ne păzească regina!

Să dea Domnul ca mareșalul Wade
Cu ajutorul Vostru măreț
Să învingă.
Să înăbușească revolta,
Să meargă la asalt ca un val,
Să-i distrugă pe rebelii scoțieni.
Dumnezeu să ne păzească regina!*

(*) Ultima strofă nu este cântată aproape niciodată, de obicei este cântată numai prima.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Portretul Reginei Elisabeta II - (1956)
Sir William Oliphant Hutchison LLD PRSA (02 iulie 1889, în Kirkcaldy - 05 februarie 1970, în Kensington, Londra )

Franz Xaver Winterhalter - Elisabeth Kaiserin von Österreich - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI FRANZ XAVER WINTERHALTER

* * *

pari o lună plină

ce poartă în spate

toate gesturile gândurile visele

când te ascunzi în spatele pădurii

şi crengile îţi mângâie chipul.

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Franz Xaver Winterhalter
Titlul : Elisabeth Kaiserin von Österreich
Titlul original: Elisabeth Kaiserin von Österreich
Data:1865
Stilul: rococo
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 158 x 117 cm
Unde se gaseste: Kunsthistorisches Museum, Vienna, Austria
Date despre pictor:

Franz Xaver Winterhalter (20 aprilie 1805 – 8 iulie 1873) a fost un pictor si litograf german, cunoscut pentru portretele familiilor regale de la mijlocul secolului al XIX-lea.Numele lui a devenit asociat cu portretistica la moda de la curtile regale.

Franz Xaver Winterhalter s-a nascut in micul sat Menzenschwand din Padurea Neagra, Baden pe 20 aprilie 1805. A fost al saselea copil a lui Fidel Winterhalter (1773–1863), un fermier si producator de rasina din sat si al Evei Meyer (1765–1838) din familia Menzenschwand. Tatal lui a avut o mare influenta asupra lui. Din cei opt frati si surori ai lui, doar patru au supravietuit. Toata viata, Franz Xaver a ramas foarte apropiat de familia lui, in special de fratele Hermann (1808–1891), pictor si el.

Dupa absolvirea scolii manastirii benedictine din St.Blasien, Winterhalter a plecat din Menzenschwand in 1818 la varsta de 13 ani pentru a studia desenul si gravura.S-a pregatit ca desenator si litograf in atelierul lui Karl Ludwig Schüler (1785–1852) din Freiburg. In 1823, la varsta de 18 ani, a plecat la Munchen, sponsorizat de industriasul Baron von Eichtal (1775–1850). In 1825, Ludwig I, Marele Duce de Baden (1763–1830) i-a acordat o bursa si a inceput sa studieze la Academia de Arte din Munchen cu Peter von Cornelius (1783–1867), ale carui metode academice l-au incomodat. Winterhalter a gasit un mentor mai potrivit in portretistul la moda Joseph Stieler (1781–1858). In aceasta perioda s-a intretinut lucrand ca litograf.

Winterhalter a intrat in cercurile de la Curte in 1828 cand a devenit profesor de desen la Sophie Margravine de Baden, la Karlsruhe. Oportunitatea intrarii la Curtea germana de sud a venit in 1832 cand a plecat in Italia, cu sprijinul Marelui Duce Leopold de Baden. In Roma a pictat scene romantice de compozitie in maniera lui Louis-Leopold Robert si s-a atasat cercului condus de profesorul Academiei Franceze, Horace Vernet. La reintoarcerea in Karlsruhe, el a pictat portretele Marelui Duce Leopold de Baden si al sotiei lui, si a fost numit pictorul Curtii ducale.

Cu toate acestea, el a plecat din Baden in Franta cand lucrarea lui „Il dolce Farniente” a atras atentia la Salonul din 1836. Un an mai tarziu, „Il Decameron” a fost de asemenea remarcata; ambele picturi sunt compozitii academice in stilul lui Raphael. La Salon din 1838 a expus portretul Printului Wagram cu fiica cea mica. Cariera lui ca pictor de portrete a fost intarita cand in acelasi an a pictat portretul Louisei Marie de Orleans, regina Belgiei si al fiului ei, Ducele de Brabant.

In Paris, Winterhalter a ajuns imediat la moda. El a fost numit pictor la Curtea lui Louis-Philippe, regele francezilor, care i-a comandat sa picteze portrete individuale ale marii lui familii. Winterhalter a executat mai mult de treizeci comenzi pentru el.

Acest succes i-a adus reputatia de specialist in portretistica dinastiilor si aristocratiei, in combinatie cu modernul.

Cu toate acestea, reputatia lui Winterhalter in cercurile artistice a avut de suferit. Criticii, care l-au laudat la debutul din 1836, acum l-au considerat un pictor care nu poate fi luat in serios. Aceasta atitudine a persistat pe toata cariera lui Winterhalter.

Edward Hopper - Femeie in razele soarelui

* * *

mainile lui ii freamata
trupul,
mainile ei pe-al lui,
la fel,
soaptele lui
se agata de bezna.
daca am face putina lumina
am fi pierduti.

acum
totu-i mai simplu.

ea sta in profil
la fereastra,
cu ochii plini
de lacrimi.

protest lipsit de speranta
impotriva singuratatii.

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Edward Hopper - Femeie in razele soarelui - 1961
Opera lui Hopper poate fi considerată din mai multe puncte de vedere. Esențial este însă modul său modest, discret, aproape impersonal, de a realiza pictura. Folosirea formelor unghiulare și cubice - nu inventate de el, ci existente în natură -, compozițiile simple, aparent nestudiate, fuga de orice artificiu dinamic, sunt elemente ale stilului său care dau impresia de a nu avea deaface cu pictura, dar descoperă un profund conținut spiritual. Atmosfera de tăcere, care pare să domine cele mai importante lucrări ale sale, indiferent de tehnica folosită, este evidentă în acele tablouri cu o prezență umană izolată, dar și în acelea cu tematică arhitectonică pură. Pare că timpul s-a oprit pe loc, într-o stare de încremenire.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edward Hopper
Titlul : Femeie in razele soarelui
Titlul original:
Data:1961
Stilul: Noul realism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Whitney Museum of American Art, New York City, NY, US
Date despre pictor:

Edward Hopper (22 iulie 1882, Nyack – 15 mai 1967, New York) a fost un pictor american.

Edward Hopper s-a născut la Nyack, un mic orăşel pe fluviul Hudson. În 1900 se înscrie la New York School of Art, o prestigioasă instituţie unde s-au format importanţi reprezentanţi ai vieţii artistice americane. Adevărata influenţă asupra dezvoltării sale artistice a fost exercitată de maeştrii săi, care-l îndeamnau să copieze operele marilor artişti din muzee şi să le studieze stilul. Această metodă, care la început ar părea „academică”, l-a familiarizat cu regulile stilului clasic în pictură, l-a învăţat meşteşugul pentru a-şi găsi apoi propriul drum.

După ce a asimilat lecţia marilor maeştri, între diverse tentative şi experienţe, ajunge treptat la propriul său limbaj, care-şi găseşte forma originală de exprimare în 1909, când revine pentru 6 luni la Paris şi vizitează diverse ateliere.Opera lui Hopper poate fi considerată din mai multe puncte de vedere. Esenţial este însă modul său modest, discret, aproape impersonal, de a realiza pictura.  Atmosfera de tăcere, care pare să domine cele mai importante lucrări ale sale, indiferent de tehnica folosită, este evidentă în acele tablouri cu o prezenţă umană izolată, dar şi în acelea cu tematică arhitectonică pură. Pare că timpul s-a oprit pe loc, într-o stare de încremenire.

Joan Miró - Swallow, Love - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JOAN MIRO

Libertate

Zburdalnică şi impetuoasă ca o fată
Care cutreieră unde sufletul îi cere,
Libertatea cântă şi îşi ţine ridicată
Torţa aprinsă cât mai sus, cât mai la vedere.
 
Când e deja nevastă şi când zi de zi
Are grijă de casă şi de ce-i strâns în chiler
Libertatea-şi schimbă viziunea, felul de-a fi,
Îş stinge torţa şi devine pompier.

de Archibald MacLeish

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Joan Miró
Titlul : Swallow, Love
Titlul original: Swallow, Love
Data:1934
Stilul: Surealism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 247.6 x 199.3 cm
Unde se gaseste: Museum of Modern Art (MoMA), New York City, NY, US

Date despre pictor:
Joan Miró (20 aprilie 1893, Barcelona – 25 decembrie 1983, Palma de Mallorca) a fost un pictor şi sculptor spaniol, influenţat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertăţii artistice, va rămâne un creator multidimensional şi multilateral: pictează, dar şi sculptează şi stăpâneşte în aceiaşi măsură tehnica ceramicei. Forme frumoase şi stranii, păsări şi stele îl vor însoţii în fiecare zi a vieţii sale, închinate artei şi libertăţii creatoare.Joan Miró vine pe lume la 20 aprilie 1893 la Barcelona, tatăl lui este bijutier, iar bunicul din partea mamei este fabricant de mobilă. Micului Joan nu-i place şcoala, singurul lucru care îl interesează cu adevărat este desenul, desenează neobosit şi cu multă precizie. Umple caiete întregi cu schiţe după peisaje din Mallorca, desenează peşti, umbrele, flori, broaşte ţestoase, nu desenează însă niciodată chipuri omeneşti. În anul 1912 se înscrie la atelierul lui Francisco Gali, un pedagog excentric, care îl îndeamnă să picteze cu ochii acoperiţi, pentru a-şi forma memoria vizuală şi abilitatea de a recunoaşte obiectele numai după pipăit. Prima expoziţie organizată în 1918 se dovedeşte un mare eşec. În consecinţă tânărul artist îşi schimbă stilul, din acest moment pictura lui va evolua în direcţia suprarealismului.