* * *
picătură cu
picătură
viu
moare
albastrul palid
între
ghearele
verdelui de migdală
la scara
de roz
versuri - Pablo Picasso
Pablo Picasso - Fata in fata oglinzii -1932. Ceea ce il face celebru pe Pablo Picasso este cubismul. Maestrul incearca sa reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafata bidimensionala a tabloului, fara a folosi insa mijloace iluzioniste, care sa lege forma si suprafata prin ingreunarea observarii diferentei dintre primul plan si fond. Obiectele sunt descompuse in parti de baza si apoi sunt reasamblate pe suprafata pictata. Incepand cu anul 1912, Picasso recurge la metoda "colajelor", cubismul intrand intr-o "faza sintetica". In acest mod, Picasso reuseste sa accentueze si mai mult diferenta intre suprafata tabloului si relieful obiectelor reprezentate.
Spaniolul Pablo Picasso – unul dintre cei mai influenți artiști de secol XX, care a contribuit, printre altele, la apariția cubismului și a colajului – a fost nu doar pictor, sculptor, scenograf și ceramist, ci și poet.
Picasso nu s-a apucat însă de scris până în aprilie 1935, când avea 54 de ani. O criză conjugală – Olga Khokhlova, balerină de origine rusă și prima soție a lui Picasso, tocmai îl părăsise – a fost, se pare, momentul declanșator pentru a se apuca de scris.
Așa încât, timp de doi ani, 1935 și 1936, artistul a renunțat la pictură și sculptură scriind aproape zilnic. Rezultatul? Caiete întregi și, uneori, chiar șervețele, umplute cu poeme – cele mai multe fără titluri – care, asemenea picturilor sale, sunt extrem de expresive, energice, uneori violente, sfidând, de cele mai multe ori, sintaxa.
Scrise fie în spaniolă, fie în franceză – unele poezii conțin cuvinte scrise în ambele limbi –, poemele lui Picasso sunt colaje de cuvinte, picturi literare ce evocă culoare, miros, sunet, gust și care conțin aluzii sexuale. “Tot ce găsiți în poemele mele veți găsi și în picturi. Mulți pictori de astăzi au uitat de poezie în picturile lor – când, de fapt, cel mai important lucru e tocmai poezia”, spunea artistul.
