Carlo Cignani - Venus și Cupidon - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI CARLO CIGNANI

Atîta timp cît existenţa

Atîta timp cît existenţa
şi starea paradisului
nu sînt lămurite
pe tine mă bizui.

de Peter TURRINI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Carlo Cignani
Titlul: Venus și Cupid
Titlul original:
Data :
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Carlo Cignani (15 mai 1628 – 8 septembrie 1719) a fost un pictor italian al scolii bologneze si a celei forliveze, activ in perioada barocului.
S-a nascut intro familie nobila din Bologna, a studiat mai intai cu Battista Cairo, apoi cu Francesco Albani, al carui discipol a ramas pentru toata viata. De asemenea, a fost puternic influentat si de geniul lui Correggio, precum si de capodoperele din Melozzo da Forlì.
In 1681, Cignani s-a reintors la Bologna din Parma. Si-a deschis o academia del nudo pentru pictura dupa modele, iar unul dintre elevii lui a fost Giuseppe Maria Crespi.
Nu a acceptat nici o favoare oferita lui de ducele de Parma, a trait si a murit artist. In 1686 s-a mutat la Forlì, unde a si murit. Cand s-a fondat Accademia Clementina pentru artistii bolognezi in 1706, Cignani a fost ales postum Principe.
Si fiul lui, Felice Cignani (1660–1724), precum si nepotul lui, Paolo Cignani (1709–1764) au fost tot pictori. Cei mai buni elevi ai lui au fost Marcantonio Franceschini si Federico Bencovich. Alti elevi au fost Giacomo Boni, Andrea si Francesco Bondi; Giovanni Girolamo Bonesi; Girolamo Domini; Francesco Galli; Bonaventura Lamberti; Matteo Lamboni; Camilla Lauteri; Stefano Maria Legnani; Charles Lucy (1692 – after 1767), Francesco Mancini; Paolo Antonio Paderna.

Carlo Maratta - Alpheus si Arethusa - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI CARLO MARATTA

În cercuri crescînde eu viaţa mi o duc

În cercuri crescînde eu viaţa mi o duc
întinse din veci peste lucruri.
Pe ultimul poate nu l voi mai supune
dar de ncercat încerca voi.

În jurul lui Domnul mă nvîrt, în jurul străvechiului turn,
de mii de ani mă învîrt
şi încă nu ştiu: un şoim sînt, cumva o furtună
sau o mare cîntare.

de Rainer Maria RILKE

-------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Carlo Maratta
Titlul: Alpheus si Arethusa
Titlul original: Alpheus and Arethusa
Data :
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Carlo Maratta ori Maratti (15 mai 1625 – 15 decembrie 1713) a fost un pictor italian.
A fost ultimul mare reprezentant italian al traditiei clasice, incepute cu Rafael Sanzio, iar rolul pe care l-a jucat in societatea artistica a epocii si importanta pe care a avut-o pentru tinerii artisti au marcat un adevarat triumf al clasicismului. Arta sa unifica virtutile desenului si culorii, creand un stil grandios si decorativ, corespunzator cerintelor Bisericii. In egala masura creatia sa are o gratie si un rafinament care anticipeaza aparitia Rococo si neo-clasicismului. Carlo Maratti a fost considerat cel mai importanta pictor din Roma in cea de a doua jumatate a secolului XVII. Ca elev al lui Andrea Sacchi a lucrat in maniera clasica, inspirandu-se mai ales din lucrarile lui Rafael. In scurt timp era cunoscut in intreaga Europa occidentala mai ales pentru picturile sale cu Fecioara si Pruncul. Splendoarea retorica a acestor lucrari are accente baroce. Numeroasele altare pe care le-a pictat pentru biserici sunt influentate radical de ideile Contrareformei. Maratta a realizat si numeroase fresce deosebite, si era cel mai talentat portretist al epocii din Roma. A avut un atelier de mari dimensiuni si numerosi ucenici si admiratori, dar reputatia sa a avut de suferit postum atunci cand lucrarile elevilor sai, de mai proasta calitate, i-au fost atribuite.

Nicolae Grigorescu - Trandafiri sălbatici - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI ROMAN NICOLAE GRIGORESCU

Trandafirul

Daca ar fi satisfacut capriciul,
Lui Zeus, fara vreun temei,
Momentul alegerii unui rege,
Pentru flori, cu siguranta, chiar el,
Ar fi incoronat trandafirul.(Da!)
Pentru frumusetea sa regala,
Socotindu-l fara de pereche.

Cu aceasta eleganta, sunt valea,
Si dealurile impodobite,
Pamantul se face si el altar,
Chiar pentru patosul iubitilor,
Scump este acesta florilor pentru
Atragatorul farmec, precum si,
Privirilor (de timp) muritoare.

Bucuria si mandria plantelor,
Lauda (cea mare) a gradinii
Frumusetea roselii , aceasta da,
Nastere la desfraul fanetii,
Precum secarea focului si roua
Aurorei, pentru cea aleasa,
O roseata si mireasma (dulce).

Sufluri domoale, aceste arome,
Sunt un (mare)motiv de ardoare,
Atunci cand acesti bujori, pentru a
Lua sarutul zeitei iubirii,
Inveliti in frunze parfumate,
Sovaielnice petale,
Rad (de dericire) sub briza.

de Sappho

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Nicolae Grigorescu
Titlul: Trandafiri sălbatici
Titlul original: Trandafiri sălbatici
Data :
Stilul: Impresionism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Nicolae Grigorescu (nascut in 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa, decedat in 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.
În cadrul „Expoziţiei Universale” de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tânără ţigancă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, participă la Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de „Societatea Amicilor Bellelor-Arte”.
În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe, ce vor sta la baza unor compoziţii.
Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne — în poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic.
Cu o formaţie în care se recunoaşte filonul tradiţiilor picturii murale, de care se apropie în anii tinereţii, şi, deopotrivă, experienţele impresioniştilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi şi după dispariţia artistului. Influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat şi evoluţia generaţiei ce i-a urmat, creaţia sa inaugurînd astfel o tradiţie picturală de amplă rezonanţă.
Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

Viktor Mikhailovich Vasnetsov - Portretul Tatjana A. Mamontowa - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI VIKTOR MIKHAILOVICH VASNETSOV
Happy New Year

Uite, nu cer mult,
doar mîna ta, s-o tin
ca pe-o broscută ce doarme atît de linistită.
Am nevoie să-mi dăruiesti această poartă
ca să intru în lumea ta, acest talisman
de zahăr verde, de cerc fericit.
Nu-mi împrumuti mîna în noaptea asta
de sfîrsit de an de cucuvele răgusite?
Nu poti, din ratiuni tehnice. Atunci
o urzesc în aer, împletind cu grijă fiecare deget,
piersica mătăsoasă a palmei
si dosul mîinii, această nouă împărătie de arbori albastri.
Astfel o tin si o sprijin cu grijă, ca
si cum de ea ar depinde
mare parte din lumea asta,
succesiunea celor patru anotimpuri,
cîntecul cocosilor, dragostea oamenilor.

de Julio Cortázar

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Viktor Mikhailovich Vasnetsov
Titlul: Portretul Tatjana A. Mamontowa
Titlul original: Tatjana A. Mamontowa
Data : 1884
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panză
Dimensiunea: 58 x 72 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Viktor Mikhailovich Vasnetsov (Rusa: Виктор Михайлович Васнецов), nascut in 15 mai 1848 in Lop’jal langa Vyatka – 23 iunie 1926, Moscova, pictor rus ale carui lucrari au subiecte mitologice si istorice. E considerat o figura cheie in renasterea artei ruse.
Viktor Vasnetsov s-a nascut intrun sat indepartaat, Lopyal din gubernia Vyatka. Tatal sau, Mikhail Vasilievich Vasnetsov, preot de tara, era un om educat inclinat spre filozofie si interesat in stiintele naturii, astronomie si pictura. Bunicul sau a fost pictor de icoane.
Evocand copilaria sa intro scrisoare catre Vladimir Stasov, Vasnetsov a notat ca a „trait printre copii de tarani pe care i-a indragit ca un prieten, nu ca narodnik”.

Ștefan Câlția - Poet cu o floare - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI ȘTEFAN CALȚIA

* * *

ne salutăm zâmbindu-ne
urcăm aceleaşi scări
trandafirul are acelaşi miros
încă ne mai iubim
încă mai suntem aici
ascultăm cearta veveriţelor
în timp ce ne sărutăm.

(cav)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ștefan Câlția
Titlul: Poet cu o floare
Titlul original: Poet cu o floare
Data : 1898
Stilul: Magic Realism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Ștefan Câlția (n. 15 mai 1942, Brașov) este un pictor român.
Ștefan Câlția s-a născut la 15 mai 1942, în Brașov. La vârsta de doi ani se mută împreună cu părinții în Făgăraș.
Între anii 1955-1963, urmează cursurile liceului de Arte Plastice din Timișoara, avându-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny. Între anii 1964-1970, este student al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, absolvind ca șef de promoție, la clasa Profesor Corneliu Baba. Aici este coleg, printre alții, cu Sorin Ilfoveanu și Sorin Dumitrescu.
In Tara Fagarasului, unul dintre cei mai valorosi pictori romani, Stefan Caltia, incearca sa salveze casele traditionale dintr-un loc drag inimii lui: satul in care a copilarit si care se regaseste in tablourile sale, expuse in marile galerii ale lumii.
Vara, pictorul se retrage in casa bunicilor, veche de 100 de ani, fara apa si curent electric. Ii invata pe copii sa iubeasca trecutul, iar efortul sau de a pune pe picioare o comunitate traditionala incepe sa dea roade.
In satul Sona, din Tara Fagarasului, te simti ca intr-un basm. In linistea locului, printre casele in culori de poveste, traieste unul dintre valorosi pictori romani ai momentului: Stefan Caltia.
Lucrarile sale sunt expuse in galerii din Berlin, Bonn, Londra sau Tokyo sau in colectii private, dar artistul se simte cel mai bine aici, in satul unde a copilarit, in casa bunicii, veche de 100 de ani, fara apa sau curent electric.

Ideea lui este o lupta cu mentalitatile distructive de azi: vrea sa salveze casele batranesti, de uraciunea unor modernizari barbare si de kitschul arhitectural care a distrus pentru totdeauna multe dintre satele Romaniei: ferestre si usi din termopan, ziduri betonate, acoperisuri din tabla, ornamente indoielnice din fier forjat si gresie din China.

Stefan Caltia, pictor: "Am fost in Muntenegru unde nu ai voie in toata tara aia sa acoperi casa altfel decat cu tigla. Si nu mai ai voie sa construiesti blocuri in zone rurale. Si nu mai ai voie sa faci alt tip de case."
Proiectul indraznet al artistului este acela de-ai face pe oameni sa intelega ca satul va atrage turisti si va capata valoare doar daca vor pastra trecutul. La inceput a umblat din casa in casa, incercand sa-i convinga pe oameni sa nu darame vechile fatade. Eforturile nu i-au fost in zadar. Din ce in ce mai multi vecini din zona se incumeta sa le redea caselor vechea glorie.
Viorel Giurgiu, localnic: "Bucatica cu bucatica, piatra cu piatra, ca nu ca la caramida ca intinzi sfoara si toate sunt la fel, astea sunt diferite te apleci de 10 ori dupa o piatra si pana am construit asta au trecut doua veri."
Stefan Caltia a facut in sat si o fierarie traditionala, dupa ce l-a convins pe primar sa repare cladirea veche.
Stefan Caltia, pictor: "Noi speram sa aduca, un flux de vizitatori de o anumita calitate, care sa aprecieze si lucrul dela fierarie si o sa vedeti si mica biblioteca de la scoala."
Acum aici este un atelier in care mesterii vor fauri umelte pentru constructia si intretinerea, in stil traditional, a caselor vechi. Cei mici, fascinati de unchiul Stefan, cum ii spun ei, - vin aici atrasi de magia locului si se bucura sa invete lucruri noi.
Dar si artistii consacrati deja pot sa vina aici sa invete tehnici noi si sa isi caute inspiratia. Printre primii este Matei Avramescu care a avut ocazia sa invete meserie de la un localnic generos: si-a donat toate sculele catre asociatia care incerca sa revitalizeze satul.
Lucrarea lui Matei si-a gasit deja locul in Casa Albastra, asa cum numesc localnicii gospodaria in curs de restaurare si care va deveni in curind o galerie de arta.
Matei Avramescu, sculptor: "A fost o experienta noua pentru mine si mai am multe de invatat."
Iar la Sona, povestea continua frumos, la fel ca in panzele pictorului, asa cum lui insusi ii place sa spuna: "Fantasticul este realitatea vazuta cu ochii unui copil."