Mişcă-te în pas de dans
Atunci când începe ritmul de marimba
Dansează cu mine, leagáná-má
Precum un ocean leneş îmbrăţişează ţărmul,
Ţine-mă aproape de tine, leagáná-má mai mult.
Precum o floare în adierea vântului
Unduieşte-te cu mine, leagáná-te uşor,
Când dansăm ştii cum să te porţi cu mine,
Stai cu mine, mişcă-te cu mine.
În ringul de dans pot fi alţi dansatori,
Dar, dragă,eu am ochi numai pentru tine,
Doar tu ai acea tehnică magică,
Când ne mişcăm sunt vulnerabil.
Pot auzi sunetul viorilor
Cu mult timp înainte să înceapă
Fă-mă să vibrez aşa cum numai tu ştii s-o faci
Mişcă-mă uşor, mişcă-mă acum.
În ringul de dans pot fi şi alţi dansatori,
Dar, dragă, eu am ochi numai pentru tine,
Doar tu ai acea tehnică fermecată
Când ne mişcăm sunt vulnerabil.
Pot auzi sunetul viorilor
Cu mult timp înainte să înceapă
Fă-mă să vibrez aşa cum numai tu ştii s-o faci,
Mişcă-mă uşor, mişcă-mă acum.
Știi cum
Leagáná- mă usor, legăná- mă acum
Artist: Marie Laurencin - Doua femei cu instrument muzical
Cântec: Sway
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Marie Laurencin - Doua femei cu instrument muzical
Marie Laurencin (31 octombrie 1883, Paris - 8 iunie 1956, Paris) a fost o pictoriță și o sculptoriță franceză.
În 1907 ea are o expoziție pentru prima oară la "Salonul Independenților". Este același an în care Picasso îi făcea cunoștință cu Guillaume Apollinaire. Din această intâlnire ia naștere o legătură atât de pasionată pe cât de tumultoasă ce durează până în 1912. În 1914, ea se căsătorește cu baronul Otto von Wätjen, pe care îl întâlnise un an mai devreme. Cuplul se refugiază in Spania, după declarația de război, întâi la Madrid apoi la Barcelona. Se asociază cu artiștii Sonia și Robert Delaunay datorită unei întâlniri organizată de Francis Picabia, pentru care ea va compune poezii pentru revista Dada 291 în 1917. Se întoarce la Paris în 1920.
Stilul său este un aport propriu de culori fluide și suave, o simplificare încrezătoare a compoziției, o predilecție pentru anumite forme feminine, alungite și grațioase, ce îi vor permite să ocupe un loc privilegiat în inima Parisului monden al anilor 1920.
Menține legături profunde si benefice cu nenumărați scriitori, pe care îi ilustrează și în opere: Gide, Max Jacob, Saint-John Perse, Marcel Jouhandeau, Jean Paulhan, Lewis Carroll și mulți alții.
Devenită portretistă oficial în mijlocul mondenului feminin (Nicole Groult, Coco Chanel) în anii 1920, Marie Laurencin, se evidențiază de asemenea ca decoratoare a baletului "Les Biches" de Serge Diaghilev pe o muzică de Francis Poulenc (1924), apoi pentru Opera-Comique, Comédie Française, și pentru Ballets de Roland Petit in cadrul Teatrului Champs-Elysées.
