Gustave Courbet - Portretul lui Charles Baudelaire

ZIUA GUSTAVE COURBET

POETUL

Poetul iese la rampă
Rupându-și sufletul ca pe o pâine
Și o oferă bucăți celor care
Nici măcar nu sunt flămânzi.

Poetul iese la rampă
Deghizat
Mereu
În propria sa piele jucăușă.

Poetul iese la rampă
Își azvârle ideile in aer
Și le prinde în ultimul moment
Ca trei bile
În mâna jonglerului.

de Riri Sylvia Manor
Pestrit, Editura Paralela 45, 2010

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscuta in toata lumea si in Israel ca Profesor de Oftalmologie si Neuro-Oftalmologie dar visul ei in anii tineretii era cu totul diferit. Scria poezii dela virsta de noua ani si in anii de scoala se simtea atrasa numai de domeniul literaturei,filosofiei, teatrului si regiei cinematografice.
La virsta de 18 ani a renuntat la visele tineretii si si-a schimbat orientarea caci si-a dat seama ca in perioada aceia la toate facultatile de stiinte umanistice din Romania se propaga numai ideologie marxist-leninista si literatura produsa de mercenari ai condeiului.
A urmat cursurile Facultatii de Medicina de la Bucuresti si in 1960,inainte de a pleca in Israel,a scris o poezie de ramas bun poezie....
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Gustave Courbet - Portretul lui Charles Baudelaire
Titlul original: Portrait de Baudelaire
Data: 1848-1849
Stilul: Realism
Media: oil, canvas
Dimensiunea: 61 x 53 cm
Musée Fabre, Montpellier, France
Gustave Courbet, (n. Jean Désiré Gustave Courbet, 10 iunie 1819, Ornans/Franche-Comté - d. 31 decembrie 1877, La Tour-de-Peilz/Elveția) a fost un pictor francez, care a condus mișcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat Originea lumii, 1866. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă di istoria Franței: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluția din iulie 1830, Revoluția din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris și, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, "regimului libertății".

Gustave Courbet - Femeie citind

ZIUA GUSTAVE COURBET

ELEGIE CU O PAGINĂ ALBĂ

Pagina albă
Își deplânge
Neputința
De a mă oglindi.
Fața mea
Își deplânge
Neoglindirea trăirii.

După un timp
S-a dus dracului albul paginei!
Ea mustește de hieroglife care oscilează
Între potențialul premiului Nobel
și potențialul lăzii de gunoi.

de Riri Sylvia Manor
Pestrit, Editura Paralela 45, 2010

 +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscuta in toata lumea si in Israel ca Profesor de Oftalmologie si Neuro-Oftalmologie dar visul ei in anii tineretii era cu totul diferit. Scria poezii dela virsta de noua ani si in anii de scoala se simtea atrasa numai de domeniul literaturei,filosofiei, teatrului si regiei cinematografice.
La virsta de 18 ani a renuntat la visele tineretii si si-a schimbat orientarea caci si-a dat seama ca in perioada aceia la toate facultatile de stiinte umanistice din Romania se propaga numai ideologie marxist-leninista si literatura produsa de mercenari ai condeiului.
A urmat cursurile Facultatii de Medicina de la Bucuresti si in 1960,inainte de a pleca in Israel,a scris o poezie de ramas bun poezie....
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Gustave Courbet - Femeie citind
Data: 1866-1868
Stilul: Realism
Media: oil, canvas
Gustave Courbet, (n. Jean Désiré Gustave Courbet, 10 iunie 1819, Ornans/Franche-Comté - d. 31 decembrie 1877, La Tour-de-Peilz/Elveția) a fost un pictor francez, care a condus mișcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat Originea lumii, 1866. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă di istoria Franței: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluția din iulie 1830, Revoluția din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris și, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, "regimului libertății".

Francisco Goya - Autoportret cu ochelari

RATARE

Ce bărbați cu totul și cu totul remarcabili am pierdut fiind prea tânără,
nenăscută încă.
Cum am putut rata, Doamne,
Pe Francesco Goya, pe Anton Cehov, pe Antonie de Saint – Exupery?
“Ce oameni, ce sunt cei de acum” ar fi spus și Coșbuc.
dacă aș fi avut optsprezece ani
cu 180 de ani, cu 65 de anis au cel puțin cu 20 de ani mai devreme
nu mi-aș fi pierdut timpul, v-o jur,
aș fi luat poștalionul spre Madrid și m-aș fi făcut remarcată de Goya,
până astăzi aș fi rămas cu un evantai în mână pe o terasă
sau dezbrăcată pe o canapea sau
vrăjitoare dansând cu mătura prin aer.
Am fi stat de vorbă despre satul său natal Fuendetodos sau despre
contrastul dintre Napoleon, omul reformelor și
Napoleon, omul care își trimite soldații la moarte; am fi stat de vorbă
despre inchiziție și despre femeia pe care a pictat-o în drumul ei spre rug
și despre care scrie sub desen: “Nimeni nu poate rușina pe cineva
care nu are nimic de care să se rușineze”.
Sau am fi discutat despre explicația unui alt desen: “Fața, îmbrăcămintea,
vocea, toate sunt false. Toți vor să oară ceea ce nu sunt și nici măcar pe ei
]nsuși nu se cunosc”. Goya ca prefreudian.
Goya care a fost romantic pentru romantici, impresionist pentru impresioniști, suprarealist pentru suprarealiști, Goya care este și va fi.
Goya s-a îndoliat deja pentru grozăviile secolului douăzeci;
Goya care sub desenele grozăviile războiului cu francezii a scris:
“Nu ajută la nimic să împuști.”
Goya care a învățat până la bătrânețe cele mai noi tehnici de gravură,
Goya de care sunt îndrăgostită și nici nu simt diferența de vârstă.
Goya –
cetățean al secolului nostrum rătăcit prin secolul optsprezece, se întâmplă.

Iar Cehov?
Un bărbat care bea o cupă de șampanie înainte de clipa morții,
Cehov care m-a învățat mult mai multe despre viață decât
profesorii de anatomie pe când îi țineam cărțile pe genunchi,
deschise clandestine sub bancă la Facultatea de Medicină pe care
am absolvit-o amândoi.
Cehov care ar fi putut să îmi spună direct, privindu-mă în ochi:
“În tot ceea ce facem principalul ne e gloria, nu e strălucirea, nu e ceea ce
visăm ci puterea noastră de a îndura: Să știi să îți porți crucea
și să îți păstrezi credința”;
Cehov cel reţinut poate că s-ar fi deschis în prezenţa mea, cine ştie?
poate că ar fi ieşit din rolul său de observator;
poate i-aş fi injectat Streptomicină, vindecând-ul de turbeculoză şi ar mai fi avut timp să mai scrie,
l-am fi aşteptat împreună pe Godot,
poate m-ar fi iubit...

Dar dacă aş fi trăit cu Francesco sau cu Antosa
nu aş fi putut face cunoştinţă în Sahara cu Micul Prinţ
şi nu l-aş fi auzit pe şarpe spunându-i:
“Te simţi puţin singur şi printre oameni “...

Dacă l-aş fi cunoscut pe Antoine când aveam optsprezece ani ne-am fi cunoscut aşa cum cunoaşte femeia bărbatul în Biblie
şi am fi râs fugărindu-ne printre dune.
El m-ar fi purtat pe aripile avionului său peste mediterană,
şi poate nu m-ar fi durut căderea printre valuri ...

Oricum e o impertinenţă să pendulezi între
Goya, Cehov şi Saint-Exupery
şi să fii mai tânără decât Ei.


de Riri Sylvia Manor
Pestrit, Editura Paralela 45, 2010

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Francisco Goya - Autoportret cu ochelari
Titlul original: Autorretrato con gafas
Data: 1801
Stilul: Romantic
Media: Ulei pe pănză
Dimensiunea: 49 x 63 cm
Musee Bonnat, Bayonne, France

Claude Monet - Park Monceau, Paris

TABLOURILE ŞI POEZIILE CARE ÎMI VORBESC.

Cum ar fi să te urci într-o mașina de epocă și sa-i cunosti pe idolii tai ? O întrebare la care mi-am răspuns imediat, făra să stau pe gânduri. Într-o clipă am ridicat ancora, și înarmat cu un carnet de șofer european, o carte de versuri pestriță am luat calea Parisului.
Prima oprire a fost la teatru, invitat fiind chiar de Molière la premierea comediei Tartuffe. La intrare însuși Iago mi-a transmis salutări de la Majestatea Sa, Shakespeare. Un început bun, nu.
Emoționat fiind, la început, nici nu am observat ce vecini de seamă am. În stânga Monet, în dreapta Goya însoțit de Maja cea frumoasă. Cu două rânduri mai în față, Renoir, în stânga lui Poetul - Charles Baudelaire.
De la premieră, nu au lipsit : Saint-Exupery, Cehov, Micul Prinţ, George Secan, Fellini.
După reprezentaţie ne-am întâlnit într-un Sat Global, pentru a sărbători. La o masă rotundă în “trei colţuri”, Eu, Goya, Monet, am comandat fiecare un Pahar de ceai. Am început să vorbim, ca şi cum ne-am cunoaşte de secole: de nuferi, despre dinozauri, de Importanţa neimportantului, despre Cărţile moştenite, de Haos, Frică, despre Reuşita în viaţă, de Ratare, de Oamenii străini, ocolind discuţia despre deşert.
La plecare nu am Ratat sa vorbesc cu Goya separat; avertizându-mă să am grijă să nu mă obijnuiesc să mor şi mai ales la monştrii …
În drum spre maşina, întâlnindu-l pe Federico , l-am salutat cu:
Arrivederci Fellini ! pe curând.
În timp ce mă pregăteam să plec mi-am zis: O ce zi de sărbătoare !, Încă mai am de citit.

(cav)

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Claude Monet - Park Monceau, Paris
Data: 1876
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 65 x 93 cm
Haags Gemeentemuseum, The Hague, Netherlands
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris – d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța.
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin, dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc .

Gustave Courbet - Plaja la Palavas

ZIUA GUSTAVE COURBET

Oamenii străini

Oameni străini
Navighează uneori paralel nouă.
Câteodată îşi flutură mâinile şi ne salută
sau
îşi coboară ancora înspre pământul nostru..
sau
ne aruncă săgeţi otrăvitoare
dar NICIODATĂ
nu ne produc dureri la fel de mari ca aceia care
locuiesc împreună cu noi,
în aceeaşi casă, odaie, pat, sacrosancta familie.

Diferenţa dintre revolver distanţat
Şi un revorver de la distanţa zero.

de Riri Sylvia Manor
din Save as ..., 2007

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscuta in toata lumea si in Israel ca Profesor de Oftalmologie si Neuro-Oftalmologie dar visul ei in anii tineretii era cu totul diferit. Scria poezii dela virsta de noua ani si in anii de scoala se simtea atrasa numai de domeniul literaturei,filosofiei, teatrului si regiei cinematografice.
La virsta de 18 ani a renuntat la visele tineretii si si-a schimbat orientarea caci si-a dat seama ca in perioada aceia la toate facultatile de stiinte umanistice din Romania se propaga numai ideologie marxist-leninista si literatura produsa de mercenari ai condeiului.
A urmat cursurile Facultatii de Medicina de la Bucuresti si in 1960,inainte de a pleca in Israel,a scris o poezie de ramas bun poezie....
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
The Beach at Palavas
Gustave Courbet - Plaja la Palavas
Titlul original: Le bord de mer à Palavas
Data: 1854
Stilul: Realism
Dimensiunea: 46 x 36 cm
Musée Fabre, Montpellier, France
Gustave Courbet, (n. Jean Désiré Gustave Courbet, 10 iunie 1819, Ornans/Franche-Comté - d. 31 decembrie 1877, La Tour-de-Peilz/Elveția) a fost un pictor francez, care a condus mișcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat Originea lumii, 1866. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă di istoria Franței: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluția din iulie 1830, Revoluția din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris și, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, "regimului libertății".