Mării
.
Chemai. Eram inlantuit,
Se sfasia sufletul meu:
De-adanca patima vrajit
La tarmuri ramaneam mereu.
Ce sa regret? Si unde-acuma
Nepasator as mai porni?
Pustiul tau, c-un lucru numai
Sufletul meu ar mai uimi.
O, stanca, -al gloriei sicriu
Aici maretul luptei zvon
Se cufunda in somn pustiu
(...)
Pustie-i lumea cu-a ta vraja
Unde m-ai duce, ocean?
Oriunde soarta e aceeasi.
Oriunde-i bine, stau de straja
Civilizatie ori tiran.
Adio mare! Neuitata
Va fi imensa ta splendoare
Si vreme, vreme-ndelungata
Te-oi asculta prin inserare.
In codri, in adanci pustiuri
De tine plin, eu voi purta
A tale stanci, a tale tarmuri,
Lucirea, umbra, vocea ta.
de Alexandr Puskin
Pictor: Ivan Aivazovsky
Titlul: Pushkin pe coasta Marii Negre
Titlul original: Пушкин на берегу Черного моря
Data: 1887
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Romantic
Dimensiuni: 314 x 212 cm
Deţinător:
Date despre pictor:
Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus[1][2][3][4] de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.
Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.
Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.