Frida Kahlo - Autoportret cu mărgele

ANIVERSARE FRIDA KAHLO

FRIDA

Guillermo Kahlo: Cine e acolo?

Frida Kahlo: Fantoma Fridei Kahlo.

Guillermo Kahlo: Am cunoscut-o.

Frida Kahlo: Cum te simţi?

Guillermo Kahlo: Singur. Numai voi, fantomele, mă mai vizitaţi zilele astea.

Frida Kahlo: Să n-ai impresia că o să mă culc cu tine doar pentru că m-ai luat sub aripa ta protectoare.

Diego Rivera: Înainte să apari tu, pictam fresce şi îmi vedeam liniştit de aventurile mele.

Diego Rivera: Ştii, eu nu cred în Dumnezeu... dar Îi mulţumesc zi de zi pentru faptul că a avut grijă de tine în locul meu.

Frida Kahlo: Serios? Eu cred că are să-mi dea o mulţime de explicaţii.

Frida Kahlo: Diego, în viaţa mea am avut două mari accidente, autobuzul şi pe tine. Tu eşti de departe cel mai tragic.

Frida Kahlo: Ce crezi că e cel mai important într-o căsnicie durabilă?

Guillermo Kahlo: O memorie scurtă.

Frida Kahlo: De ce te-ai căsătorit?

Guillermo Kahlo: Nu-mi mai aduc aminte.

Frida Kahlo: Vreau doar părerea ta sinceră.

Diego Rivera: De ce ţi-ar păsa de părerea mea? Dacă eşti un pictor adevărat, vei picta pentru că nu poţi trăi fără pictură. Vei picta până vei muri.

(replici din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera)

------------------------------------------------------------------------

Pictor: Frida Kahlo

Titlul: Autoportret cu mărgele

Titlul original: Autorretrato con Collar

Data: 1933

Material: Ulei , metal

Tehnică: Naïve Art (Primitivism)

Dimensiuni: 29 x 34.5 cm

Deţinător: Collection of Jacques & Natasha Gelman Mexico City, Mexico

Date despre pictor:

Frida Kahlo de Rivera (pronunție în spaniolă: /ˈfɾiða ˈkalo/; născută Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón; 6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern.

Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene

Ivan Aivazovsky - Pushkin pe coasta Marii Negre

Mării

.

Chemai. Eram inlantuit,

Se sfasia sufletul meu:

De-adanca patima vrajit

La tarmuri ramaneam mereu.

Ce sa regret? Si unde-acuma

Nepasator as mai porni?

Pustiul tau, c-un lucru numai

Sufletul meu ar mai uimi.

O, stanca, -al gloriei sicriu

Aici maretul luptei zvon

Se cufunda in somn pustiu

(...)

Pustie-i lumea cu-a ta vraja

Unde m-ai duce, ocean?

Oriunde soarta e aceeasi.

Oriunde-i bine, stau de straja

Civilizatie ori tiran.

Adio mare! Neuitata

Va fi imensa ta splendoare

Si vreme, vreme-ndelungata

Te-oi asculta prin inserare.

In codri, in adanci pustiuri

De tine plin, eu voi purta

A tale stanci, a tale tarmuri,

Lucirea, umbra, vocea ta.

de Alexandr Puskin

------------------------------------------------------------------------

Pictor: Ivan Aivazovsky

Titlul: Pushkin pe coasta Marii Negre

Titlul original: Пушкин на берегу Черного моря

Data: 1887

Material: Ulei pe pânză

Tehnică: Romantic

Dimensiuni: 314 x 212 cm

Deţinător:

Date despre pictor:

Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus[1][2][3][4] de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.

Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.

Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.

Ju Duoqi - „Autoportret” de Van Gogh, făcut din praz

Mancare de praz cu masline

Ingrediente:
8 fire de praz taiate felii
4-5 rosii uscate
o ceapa alba tocata marunt
2-3 catei de usturoi,
piper,boia,curry
3 cartofi taiati felii ff subtiri
1 morcov taiat felii subtiri
50-60 gr masline

Preparare:
Etapa 1: Se taie prazul felii,tocam marunt ceapa,usturoiul,rosiile uscate,feliem morcovul si cartoful si le lasam deocamdata deoparte.
Etapa 2: Intr-o cratita am incins putin ulei de masline si o lingura de unt,am adaugat apoi ceapa,usturoiul si prazul,taiate in prealabil,le-am lasat pe foc pana s-au inmuiat putin apoi am adaugat boiaua si curry-ul,am amestecat bine si apoi am adaugat rosiile uscate si morcovul si le-am lasat si pe acestea un pic sa se inmoaie.Intre timp prazul si-a lasat un pic de zeama asa ca cel putin pentru inceput eu nu am adaugat deloc apa,insa voi o puteti face daca vreti.
Etapa 3: Am lasat totul pe foc cam 30 minute,apoi am adaugat 2 cani de apa si am lasat la fiert,cand prazul s-a mai inmuiat am adaugat si cartofii si i-am lasat sa fiarba bine .Cand cartofii s-au inmuiat ,aprape inainte de a stinge focul cu 10 minute am adaugat maslinele taiate felii.
O mancare delicioasa pentru zilele reci.
Tipul rețetei: Felul principal
Numarul de porții: 4 porții
Timpul de preparare: 20 minute
Timpul de gătire: 1 oră
Gata în: 1 h, 20 m
Dificultate: Foarte ușor
--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------
Autor: Ju Duoqi
Titlul: „Autoportret” de Van Gogh, făcut din praz
Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.
Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.
La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.
Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.

Ju Duoqi - „Sărut” vegetal, replică după „Sărut” de Gustav Klimt

Cu un sarut in orice clipă sa te-ating...

Te sărut pe pleoape cu buzele-mi fierbinţi,

Şi te ating uşor pe pielea ta catifelată—

Te simt şi eu şi tu mă simţi –

Te ţin închis în inima-mi curată...

Te strîng la piept cu-nduioşare

Şi mă-ncălzesc cu şoaptele –ţi de dor—

Mă chemi ,te simt şi-a ta suflare –

Fierbinte-i ca o clipă pierdută-n nopţi de-amor...

Şi te ating uşor pe faţa-ţi albă ,pe buzele-ţi prea moi

Iar privirile-mi timide în ochii tăi le oglindesc—

Te strîng la piept şi suntem numai noi—

Între stele mii... ce-n ceruri licăresc...

Suntem un suflet şi-o lumină vie

Două inimi ce-nfloresc în zori de zi –

Şi înc-o-ntreagă veşnicie—

Te-oi ţine –n suflet... te-oi iubi...

Şi te sărut pe buzele-ţi dulcii –

Strînse din nectar umplut cu miere—

Eşti cel ce eşti şi-n suflet ai să fii

Eşti cel ce-mi dă putere...

Şi orice clipă care trece –acuma fără noi

E înc-o picătură de iubire şi de dor—

Pe-al meu vis ,pe amîndoi—

În orice zi ,în orice noapte-n orice zor…

de Doiniţa Buţanu...

--------------------------------------------------------------------------------

Autor: Ju Duoqi

Titlul: „Sărut” vegetal, replică după „Sărut” de Gustav Klimt

Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.

Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.

La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.

Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.

Gustav Klimt - Sarutul

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SĂRUTULUI

Sărutul

Vederea lumii se-ndumbrea, cand noi
ne sarutam in piete si in scuaruri
Un aer mat ne-nfasura, si nimeni
nu ne-a lovit vreodata cu privirea.

Doar steaua neagra a parului tau scurt
Imi atingea cu clinchet stins, un umar,
si toti credeau ca bate-n arbori ora
cand soarele apune la amiaza.

Si pasari mari se coborau pe banci
si pe statui, pe cabluri peste iarba...
Luceau intens, presate de-un cer
pe care-l incepea iubirea noastra.

de Nichita Stănescu

-------------------------------------------------------------------------
Arta, toată, e erotică. Nu o înţelege cine o priveşte altfel.
Adevărata relaxare, care m-ar ajuta mult, pentru mine nu există.
(citat din Gustav Klimt)
------------------------------------------------------------------------
Pictor: Gustav Klimt
Titlul: Sărutul
Titlul original: Der Kuss
Data: 1907-1908
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Art Nouveau (Modern)
Dimensiuni: 180 x 180 cm
Deţinător: The Österreichische Galerie Belvedere, Vienna, Austria
Date despre pictor:
Gustav Klimt (n. 14 iulie 1862, Baumgarten, Viena - d. 6 februarie 1918, Viena), a fost un pictor și decorator austriac, lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.
Descriere tablou:
Ce reprezinta Sarutul?
De-a lungul timpului au existat numeroase tentative de a afla identitatea femeii misterioase si totodata fascinante pe care Klimt a zugravit-o in „Der Kuss" (Sarutul). Au fost vehiculate mai ales doua nume: Emilie Flöge, marea iubire a artistului si Adele Bloch-Bauer. Insa trasaturile personajului feminin din tablou se aseamana cu cele ale multor femei pictate de Klimt, fiind astfel imposibil de determinat cine a fost modelul pe care artistul l-a schitat in scena sarutului.
Tabloul infatiseaza doi indragostiti imbratisati, uniti printr-un sarut si ramasi parca inmarmuriti pe un mirific covor de flori. Barbatul pare sa isi aplece fata spre chipul femeii, care asteapta, lipita de trupul lui, sarutul. Trupul barbatului este zugravit in maniera ornamentala, Klimt folosind linii drepte si figuri geometrice, in timp ce trupul femeii este redat prin linii mladioase, line, iar vesmantul ei este decorat in culori calde si modele florale. Cei doi indragostiti ramasi nemiscati, ca doua statui, sunt invaluiti intr-o aura realizata din petale de aur. Doar picioarele lor ies de sub lumina calda ce ii invaluie si se infig parca in covorul de flori, intr-o ultima incercare de a se ancora in realitate si a nu se pierde in lumea dragostei lor. Contempland insa scena sarutului, ne dam seama ca incercarea indragostitilor de a nu se desprinde de lumea in care traiesc a esuat, ei par sa se fi inaltat mult deasupra lumii noastre, plutind intr-un univers lipsit de timp si spatiu, un fel de taram paradisiac, zugravit intr-o maniera care aminteste de decorul auriu al mozaicului bizantin.
In anul 1908, cand Klimt a prezentat pentru prima data acest tablou, Galeria Austriaca l-a achizitionat pe loc, direct din expozitie. "Der Kuss" (Sarutul) este astazi opera centrala a celei mai mari colectii de lucrari ale lui Gustav Klimt, aflata la Galeria Austriaca din Belvedere Superior, in Viena.