Jankel Adler - Poetul - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JANEKEL ADLER

Lumina aprinsă

Ziua mor, noaptea mă trezesc în delir

Astfel convieţuiesc cu Doamna Moarte

În aceeaşi cameră, zile, luni şi ani

Şi nicicând nu m-am plictisit printre cărţi.

Aprind lumina, vine Moartea

Îi spun: Aşteaptă să sting lumina!

Ea aşteaptă dincolo de grilaj

Eu uit să sting lumina.

Se supără, pleacă şi o lasă pe mâine…

de KALOSH ÇELIKU

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor:Jankel Adler

Titlul: Poetul

Titlul original:

Data:

Stilul: Cubism

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Jankel Adler (nume Jankiel Adler, n. 26 iulie 1895, Tuszyn - d. 25 aprilie 1949) a fost un pictor și gravor de origine poloneză și evreiască. A fost unul dintre artiștii categorisiti de regimul nazist în categoria Artă degenerată[6]. A fost influențat de Pablo Picasso și Fernand Léger. Stilul său este caracterizat de deschiderea față de experimente cu culorile și materialele.

:George Grosz - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI GEORGE GROSZ

* * *

pe o stradă fără nume

un soldat bătrân și un civil

se plimbă cu adevărul

în ochii

pe frunte

și în urechi

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor:George Grosz

Titlul: ziua gri

Titlul original:

Data: 1921

Stilul:

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea: 80 x 115 cm

Unde se gaseste:

 

Date despre pictor:

George Grosz (26 iulie 1893 – 6 iulie 1959) a fost un artist german cunoscut in special pentru desenele caricaturale care descriu cu duritate viata din Berlinul anilor 1920. A fost un membru proeminent al grupurilor Berlin Dada si Noua Obiectivitate din timpul Republicii Weimar inainte de a emigra in Statele Unite in 1933.George Grosz s-a nascut ca Georg Ehrenfried Groß , insa si-a schimbat numele in 1916 dintrun entuziasm romantic pentru America care si-a avut originea dupa citirea cartilor lui James Fenimore Cooper, Bret Harte si Karl May, pe care si l-a pastrat tot restul vietii.

Grosz a crescut in orasul Stolp, unde mama lui a devenit administratoarea popotei locale a husarilor local dupa decesul tatalui sau in 1901.In 1914 Grosz s-a inrolat voluntar in armata; ca si multi alti artisti, el a imbratisat ideea ca Primul Razboi Mondial era „razboiul care pune capat razboiului”, insa a fost curand deziluzionat si i s-a dat o permisie dupa spitalizarea sa in 1915.

In America, Grosz a hotarat sa o rupa cu trecutul si si-a schimbat stilul si subiectele lucrarilor sale.A continuat sa expuna in mod regulat, iar in 1946 si-a publicat autobiografia, A Little Yes and a Big No. In anii 1950 si-a deschis acasa la el o scoala particulara de arta si a lucrat worked la Des Moines Art Center. Grosz a fost ales la Academia American a de Arte si Litere in 1954. Cu toate ca avea cetatenie americana, a rezolvat sa se reintoarca la Berlin, unde a murit in 6 iulie 1959 in urma unei cazaturi pe scari dupa o noapte de betie.

George Catlin - femeia choctaw - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI GEORGE CATLIN

* * *

în tinerețe am fugit în lume

cu o femeia choctaw

mult după aceea

într-o seară senină

am pierdut-o în paradis

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor:George Catlin

Titlul:

Titlul original:

Data:

Stilul:

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

George Catlin (26 iulie 1796 - 23 decembrie 1872) a fost un pictor, autor și călător american care sa specializat în portretele americanilor nativi din Vechiul Occident. Călătorind în America de Vest de cinci ori în anii 1830, Catlin a fost primul om alb care a reprezentat indienii Plains în teritoriul lor nativ

Ignacio Zuloaga y Zabaleta - Madame Souty Reclinada en un Sofa - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI IGNACIO ZULOAGA Y ZABALETA

* * *

nu am timp să îmbătrânesc

nu mă lasă zborul

și tu

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor:Ignacio Zuloaga y Zabaleta

Titlul: Madame Souty Reclinada en un Sofa

Titlul original: Madame Souty Reclinada en un Sofa

Data:

Stilul:

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Ignacio Zuloaga y Zabaleta (26 iulie 1870 – 31 octombrie 1945), artist basc.

Nascut la Eibar, fiul unui cunoscut bijutier, a vizitat la 15 ani Muzeul Prado. Il descopera aici pe El Greco, realizand mai multe copii dupa lucrarile acestuia. In 1899 petrece sase luni la Roma. Va locui mai multi ani la Paris, imprietenindu-se cu alti artisti precum Toulouse-Lautrec, Gauguin, Rodin, Santiago Rusiñol. Este influentat si fascinat de impresionism. Calatoreste in 1892 in Andaluzia, unde descopera lumea spaniola, cu tiganii, luptele de tauri si taranii sai, care vor fi personajele mai multor lucrari ale artistului. Puternic influentat de Goya si Diego Velázquez, se bucura de succes mai curand in strainatate decat in Spania. Locuieste in Spania (Sevilla, Segovia, Madrid), plecand adesea la Paris, unde ramane pentru perioade indelungate. In 1912 castiga Marele Premiu la Expozitia Internationala de la Roma, iar in 1938 marele premiu pentru pictura la Bienala de la Venetia. Pana in 1921 se impusese deja ca liderul unei scoli de artisti basci si catalani, ale caror lucrari erau marcate de realism. Arta lui Zabaleta pune accentul pe simplificarea formei, scoaterea in evidenta a siluetei si folosirea maselor de culoare intunecata.

A militat toata viata pentru necesitatea unei renasteri spirituale a Spaniei, desi nu a ezitat sa critice anumite aspecte ale culturii si artei iberice.

Vincent van Gogh - Măslini cu soare galben pe cer

ANIVERSAREA UNUI “VIS PLANETAR” CU IZ DE POEZIE ALĂTURI DE CEZAR BALTAG

Rasfrîngere în memoria soarelui

Toate sunt sub semnul tau, Apollo.
Clipa ploua-n noi torential.
Ieri a rîs un ulm. O vara-ntreaga
o femeie a iubit un deal.

În stejar, unde septembrie tese
ulii într-un aprig cerc sonor,
de ieri seara vremea o masura
Absalom, pendul nemiscator.

E aici un loc din care-n toate
laturile lumii ma aud.
Nordul e un punct din care-ncepe
Numai sud si sud si sud si sud.

Timpul ploua-n lucruri. Valea tese
ulii într-un aprig cerc sonor.
Unde duci, sotie a-ntîmplarii,
Inimile noastre în ulcior?

de Cezar Baltag
 

-------------------------------------------------------------------------
Cezar Baltag (n. 26 iulie 1939, Mălinești-Hotin – d. 26 mai 1997, București), fiul preotului Porfirie Baltag și al Margaretei Baltag (n. Alexandrescu), este un poet român, eseist și tâlmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a.
După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Pitești, urmează – între anii 1955 și 1960 – cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Funcționează ca redactor la Gazeta literară (între anii 1960 și 1968), ca redactor-șef adjunct la Luceafărul (din 1968 și până în 1974), apoi ca redactor la Viața românească. Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieșirii din trena stalinismului cultural, Comuna de aur, volum „girat“ în fața proletcultismului epocii de criticul „deschiderilor veluroase“, Paul Georgescu.

-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Vincent van Gogh
Titlul: Măslini cu soare galben pe cer
Date:1889; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Stilul: post-impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 73.7 x 92.7 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
Van Gogh și-a petrecut copilăria la Haga, după care a plecat în Anglia. Acolo a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, și, din 1879, a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia. În acest timp a început să schițeze oameni din comunitatea locală și, în 1885, a pictat prima sa operă de succes, Mâncătorii de cartofi. Paleta lui de atunci conținea tonuri închise. În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris și acolo i-a descoperit pe impresioniștii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reușit să fugă, iar van Gogh și-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-a trimis la doctorul Gachet în orașul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh a ieșit din cameră să picteze pe câmp. Acolo s-a împușcat în piept cu pistolul și a murit peste 2 zile.