miercuri, 26 iulie 2017

Vincent van Gogh - Măslini cu soare galben pe cer

ANIVERSAREA UNUI “VIS PLANETAR” CU IZ DE POEZIE ALĂTURI DE CEZAR BALTAG

Rasfrîngere în memoria soarelui

Toate sunt sub semnul tau, Apollo.
Clipa ploua-n noi torential.
Ieri a rîs un ulm. O vara-ntreaga
o femeie a iubit un deal.

În stejar, unde septembrie tese
ulii într-un aprig cerc sonor,
de ieri seara vremea o masura
Absalom, pendul nemiscator.

E aici un loc din care-n toate
laturile lumii ma aud.
Nordul e un punct din care-ncepe
Numai sud si sud si sud si sud.

Timpul ploua-n lucruri. Valea tese
ulii într-un aprig cerc sonor.
Unde duci, sotie a-ntîmplarii,
Inimile noastre în ulcior?

de Cezar Baltag
 




-------------------------------------------------------------------------
Cezar Baltag (n. 26 iulie 1939, Mălinești-Hotin – d. 26 mai 1997, București), fiul preotului Porfirie Baltag și al Margaretei Baltag (n. Alexandrescu), este un poet român, eseist și tâlmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a.
După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Pitești, urmează – între anii 1955 și 1960 – cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Funcționează ca redactor la Gazeta literară (între anii 1960 și 1968), ca redactor-șef adjunct la Luceafărul (din 1968 și până în 1974), apoi ca redactor la Viața românească. Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieșirii din trena stalinismului cultural, Comuna de aur, volum „girat“ în fața proletcultismului epocii de criticul „deschiderilor veluroase“, Paul Georgescu.

-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Vincent van Gogh
Titlul: Măslini cu soare galben pe cer
Date:1889; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Stilul: post-impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 73.7 x 92.7 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
Van Gogh și-a petrecut copilăria la Haga, după care a plecat în Anglia. Acolo a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, și, din 1879, a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia. În acest timp a început să schițeze oameni din comunitatea locală și, în 1885, a pictat prima sa operă de succes, Mâncătorii de cartofi. Paleta lui de atunci conținea tonuri închise. În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris și acolo i-a descoperit pe impresioniștii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reușit să fugă, iar van Gogh și-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-a trimis la doctorul Gachet în orașul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh a ieșit din cameră să picteze pe câmp. Acolo s-a împușcat în piept cu pistolul și a murit peste 2 zile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu