Ceasul de mână al tatălui meu
"Am întors vechiul ceas de mână al tatălui meu.
Zăcuse într-un sertar aproape trei decenii,
așteptând să fie aruncat.
Acesta era ceasul purtat de el pe când lucra
cu animale, cu pietre și cu pământ.
Este zgâriat și marcat de uneltele
cu care lucra, ca niciun alt ceas pe care l-ați vedea azi,
Întunecat de loviturile și sudoarea stătută a vacilor.
Atins de ceva primitiv, un simțământ,
scot ceasul din sertar și-l întorc.
Minutarul pornește dintr-o dată.
Super Shock Rezist, cu litere mici,
pe față. Stau cu ochii pe limbile ceasului,
mă simt oarecum încurajat,
să văd vechiul ceas de mână reînviat din moarte.
Limbile continuă să meargă în ritmul timpului.
Când tatăl meu era de vârsta mea, stătea în curtea bisericii
câte opt ore pe zi. Acum este acolo permanent.
El a lăsat în urmă câteva baraje din piatră, cinci copii
– și ceasul acesta
Timp de șaptezeci și cinci de minute, ceasul fantomă
se ia la întrecere cu ceasurile digitale moderne din casă.
Ca și cum timpul ar fi fost chiar ciclic, reversibil.
Până când, cu toate acestea, ceasul tatălui meu
se oprește din nou. Nemișcat. Definitiv.
Ce se poate spune? Pun ceasul înapoi
in sertar. Altcineva poate decide."
de Niels Hav
----------------------------------------------------------------------------
Pictor: Alexander Roslin
Titlul: Autoportret
Titlul original:
Data:
Material:
Tehnică:
Dimensiuni:
Deţinător:
Date despre autor:
Alexander Roslin (15 iulie 1718 – 5 iulie 1793), pictor portretist suedez
