duminică, 23 iulie 2017

Arthur Segal - Floarea soarelui - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI ARTHUR SEGAL

* * *

van gogh ne privește
cu un ochi mirat
în fiecare seară când ne întoarcem acasă
și ne scoatem hainele
bandajele de câine
adunate de prin oraș

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Arthur Segal
Titlul:  Floarea soarelui
Titlul original:
Data: 1931
Stilul: Realism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Arthur Segal (Aron Sigalu)
Iaşi, 1875 – Londra, 1944

Pictor şi grafician de renume internaţional, Arthur Segal a rămas în istoria artei (şi a psihanalizei) datorită descoperirilor făcute în ultima parte a vieţii, cu sprijinul psihanalistului Sigmund Freud: terapia prin artă, metodă încă folosită în psihanaliză la scară largă.

Artistul se formează în efervescenţa mediului artistic german, în ultimele decenii din secolul XIX şi primii ani din XX, ocupându-se cu rigurozitate de pregătirea profesională. A studiat la Academia de artă din Berlin cu realistul Eugen Bracht, orientându-se apoi spre Academia Julian, şcoala particulară de pictură a lui Ludwig Schmid-Reutte, atelierul lui Friedrich Fehr şi colonia artistică de la Dachau (şcoala liberă de pictură Neue Dachau). În 1900 s-a încris la Academia regală de artă din München, unde a studiat la clasa profesorului Karl von Marr.

După terminarea studiilor se apropie de Secesiunea berlineză, participând anual cu lucrări la expoziţiile acestei grupări. Din 1910 s-a implicat în formarea Noii secesiuni berlineze, grupare care promova noile idei expresioniste, desprinse din arta lui Edvard Munch, cu un program teoretic inspirat de scrierile lui Freud şi Nietzsche. Între 1910 şi 1912 Segal va expune alături de grupul format din Max Pechstein, Ernst Ludwig Kirchner, Max Liebermann, Hans Arp, Paul Klee, Egon Adler, Rudolf Hellwag în Germania, Elveţia şi Ungaria.

Alături de lucrările expresioniste, Segal este preocupat simultan de mai multe direcţii, experimentând pointilismul sau postimpresionismul. În perioada războiului artistul s-a îndreptat spre Zürich, unde s-a alăturat grupului dadaist de la Cabaret Voltaire. După experienţa dadaistă, artistul s-a întors la Berlin, unde s-a alăturat revoluţionarului Novembergruppe, alături de care a expus până în 1931. În 1923 a deschis şi propria şcoală de artă (Charlottenburg, Berlin), care a funcţionat până în 1933. Odată cu venirea la putere a naziştilor, Segal, aflat în imposibilitatea de-a mai lucra a părăsit Germania optând pentru Palma de Mallorca şi apoi Londra, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

Pe tot parcursul vieţii Arthur Segal a menţinut legătura cu spaţiul românesc. Deşi nu era cetăţean român (evreilor li s-a dat dreptul la cetăţenie abia prin constituţia din 1923) în 1910 a trimis lucrări la Tinerimea Artistică şi a deschis o expoziţie personală la Ateneul Român. A susţinut demersurile avangardiştilor de la Bucureşti, fără să se implice vreodată activ în mişcarea artistică românească. (V.I.)

Peder Severin Krøyer - Marie in Ravello - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI PEDER SEVERIN KROYER

Degete?

Lasă-mă să-ţi spun acum
despre femeia fără degete:
A venit într-o seară,
pe când lipeam cearşaful de ferestre,
ca să fac baia de seară.
Eram gol până-n deget
şi ea era femeia oarbă şi fără niciun deget
în deget.
Când m-a pipăit gol, s-a speriat
şi mi-a spus să-i pun mâna pe sân să-mi confirme;
când mi-am agăţat degetul de sfârcul ei alb
mi l-a furat în ventricul
şi a dispărut cum a venit.
Şi la prietenul meu din camera vecină,
şi la vecinul prietenului meu din camera vecină,
tot câte un deget.
Clădirea fără deget este porecla clădirii noastre.

Aceasta-i povestea femeii care n-avea niciun deget.

de Gherasim Luca


----------------------------------------------------------------------------------

Pictor:Peder Severin Krøyer
Titlul: Marie in Ravello
Titlul original: Marie in Ravello
Data: 1891
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:




Date despre pictor:
Peder Severin Krøyer (23 iulie 1851 – 21 noiembrie 1909), cunoscut ca P.S. Krøyer, a fost un pictor norvegian. Este unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti pictori si, fara nici o indoiala, cel mai coloristic pictor din gruparea Skagen, o comunitate de artisti danezi si nordici care au locuit, au lucrat, au stat impreuna in Skagen, Danemarca, in special in ultimii ani 1800. Krøyer era seful neoficial al grupului. Krøyer s-a nascut in Stavanger, Norvegia, pe 23 iulie 1851, fiul lui Ellen Cecilie Gjesdal. El a fost crescut de sora lui Gjesdal, Bertha Cecilie (nascuta in 1817) si de cumnatul ei, zoologul Henrik Nikolai Krøyer, dupa ce mama lui nu a mai avut voie sa-l ingrijeasca. Krøyer s-a mutat in Copenhaga impreuna cu parintii lui adoptivi. Incepandu-si pregatirea particulara in arta la varsta de noua ani, el a fost inscris la Institutul tehnic din Copenhaga in anul urmator.

In 1870 la varsta de 19 ani, Krøyer si-a completat studiile la Academia Daneza Regala de Arta (Det Kongelige Danske Kunstakademi), unde a studiat cu Frederik Vermehren. In 1873 a castigat medalia de aur, precum si o bursa. Debutul sau oficial ca pictor a fost in 1871 la Charlottenborg cu portretul unui prieten, pictorul Frans Schwartz. A expus in mod regulat la Charlottenborg pe toata durata vietii.

In 1874 Heinrich Hirschsprung a cumparat prima pictura a lui Krøyer, stabilindu-se apoi legatura de protectie indelungata. Colectia de arta a lui Hirschsprung formeaza baza muzeului Hirschsprung din Copenhaga.

Intre 1877-1881, Krøyer a calatorit mult in Europa, a intalnit artisti, a studiat arta si si-a imbunatatit indemanarea si perspectiva. A stat in Paris si a studiat cu Léon Bonnat si fara indoiala a intrat sub influenta impresionistilor contemporani Claude Monet, Alfred Sisley, Edgar Degas, Pierre-Auguste Renoir si Edouard Manet.

A continuat sa calatoreasca pe tot parcursul vietii, inspirandu-se in mod constant de la artistii si culturile straine. Hirschsprung i-a asigurat sprijinul financiar la primele calatorii, Krøyer continuand sa expuna in Danemarca in toata aceasta perioada. In 1882 s-a reintors in Danemarca. A petrecut din iunie pana in octombrie la Skagen, pe atunci un sat retras de pescari din nordul Danemarcei, pictand teme din viata locala, precum si descrieri ale comunitatii artistice de acolo.

In timpul unei excursii la Paris in 1888 a mers la Marie Martha Mathilde Triepcke, pe care a cunoscut-o in Copenhaga. S-au indragostit unul de celalalt si dupa o pasiune mistuitoare s-au casatorit pe 23 iulie 1889 in casa parintilor ei din Germania. Marie Krøyer, care era si ea pictorita, s-a asociat comunitatii Skagen, iar dupa casatoria cu Krøyer a devenit modelul lui in multe picturi. Cei doi au avut un copil, o fiica pe nume Vibeke, nascuta in ianuarie 1895. In 1905 au divortat dupa o separare indelungata.

Krøyer a murit in 1909 la varsta de 58 ani dupa ani de suferinta din cauza unui sifilis avansat.

John William Waterhouse - Florile vântului

Fata pribeaga

Fata salbateca, cine esti tu,
Ratacitoare pe nalta poteca,
Drum deschizându-ti prin vânt,
În licarul rosu al asfintitului?

Târziu e; de ce mai înfrunti
Uraganul cu aripa iute?
Pe-alergator îl opresti,
Doar când în drum a cazut.

Vântul aprins îti lipeste
Rochia în jurul genunchilor,
Gingas vântul îsi modeleaza
Mijlocul tânar, unduitor.

De ce mai înfrunti vijelia?
De ce te-ncordezi contra vântului?
El te ridica: nu mai lupta...
Eu, sunt furtuna!

de Johannes Jensen (1873 - 1970- poeziea daneză)
 



------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: John William Waterhouse
Titlul: Florile vântului
Titlul original: Windflowers
Date:1902
Stilul: Romantic
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 79.06 x 116.52 cm
Unde se găseşte: Colecţie privată

Pe fluviul Ciu

Pe fluviul Ciu

Când privirea-mi se opreste,
Pe pustietati de ape,
Între stuf si nori pluteste
Chipul lunei, scump si-aproape.
Iar în suflet scânteiaza
Draga mea, din zare-n zare.
Luna-i palida-n amiaza,
Noaptea - sfânt coplesitoare.

Poezie chineza - Du Fu - sec VIII


Pierre-Auguste Renoir - Tânăr şi o tânără

Flori de nu ma uita

- Ochii tai m-au ars atât de tare
Ca m-aseman rocilor din mina.
Nu vezi fumul cum se-nalta oare,
Nici vapai suind din radacina?

- Ametita sunt de tine, toata;
Ai venit ca un puhoi de munte,
Rasuflarea-n valuri mi-e taiata,
Dusa sunt de spumele carunte.

- Rostogol se-asvârle-n departare,
Volbura-i torentul fara mila.
A ramas la mal albastra floare,
Miozotis, ochii de copila.

Poezie ceha - Vilem Zavada - sec XX

 


-------------------------------------------------------------------------
MIOZÓTIS s.m. Plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii și albe, care crește în pădurile de munte; (pop.) nu-mă-uita.
-------------------------------------------------------------------------

Pictor: Pierre-Auguste Renoir
Titlul: Tânăr şi o tânără
Date:1876
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:32 x 41 cm
Unde se găseşte: Musée de l'Orangerie, Paris, France

Date despre pictor:

Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.