* * *
imun la zborul unei umbrele roșii
un gentleman cu joben privește înainte
peste marea plină cu alge albastre
un pescăruș îmi zice:
așa se întâmplă în fiecare dimineață
când soarele răsare
peste podul alb de la mentone
sunt aventuri obișnuite
(cav)
------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Charles Edward Conder
Titlul : Vacanță la Mentone
Titlul original: A holiday at Mentone
Data: 1888
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 60.8 x 46.2 cm
Unde se gaseste: Art Gallery of South Australia (AGSA), Adelaide, Australia
Date despre pictor:
Charles Edward Conder (24 octombrie 1868 – 9 februarie 1909) pictor, litograf si designer australian nascut in Anglia. A emigrat in Australia si a fost figura cheie a scolii Heidelberg School.
Conder s-a nascut in Tottenham, Middlesex, al doilea copil din cei
sase ai familiei lui James Conder, inginer civil si al Mary Ann
Ayres.Si-a petrecut cativa ani in India unde mama lui a murit pe 14 mai
1873 in Bombay, la varsta de 31 ani; apoi a fost trimis inapoi in Anglia
unde a mers la scoala, inclusiv la scoala cu internat de la Eastbourne,
incepand cu 1877. A plecat de la scoala la varsta de 15 ani, iar tatal
lui foarte religios, netinand cont de iclinatiile artistice ale lui
Charles, a decis ca ar trebui sa-i urmeze cariera de inginer civil.
In 1884, la varsta de 17 ani, a fost trimis in Sydney, Australia, unde a
lucrat pentru unchiul lui, inspector de stat in New South Wales.Nu-i
placea aceasta munca si prefera sa deseneze peisajele decat sa le
supravegheze. In 1886, el a plecat de acolo si a devenit ilustrator la
„Illustrated Sydney News”, unde a fost in compania altor artisti ca de
exemplu Albert Henry Fullwood, Frank Mahoney si Benjamin Edwin Minns. De
asemenea a urmat cursurile de pictura ale lui Alfred James Daplyn si a
intrat in Art Society din New South Wales.
In 1888, Conder s-a mutat in Melbourne unde i-a cunoscut pe ceilalti artisti australieni, inclusiv pe Arthur Streeton, si a impartit un studio cu Tom Roberts, pe care-l cunoscuse anterior in Sydney. Din lipsa de bani, atractivul Conder, se pare ca se achita fata de proprietara sa prin raport sexual, luand sifilis, boala care l-a macinat pentru restul vietii.
În Sydney și, mai târziu, in Melbourne Conder s-a asociat cu GP Nerli , un pictor italian itinerant și purtător al noilor influențe europene, care a fost creditat cu dezvoltarea si modelarea lui Conder.
Privită ca cea mai mare pictura a sa din perioada Sydney, ‘Departure of the Orient – Circular Quay’ a fost punctul culminant al măiestriei lui Conder.Tema peisajelor urbane pline de viață și condițiile atmosferice de ploaie a derivat inițial din arta japoneză și a influenţat arta artistului născut in America, James Abbott McNeill Whistler, care la rândul său a inspirat o generatie de artisti familiarizati cu cu principiile impresionismului francez. Ca urmare a vânzării cu succes a acestei lucrări la Galeria de Artă din New South Wales, Conder a plecat la Melbourne, în octombrie 1888 pentru a se alăture lui Roberts și cercului de pictori care lucrau acolo. S-a întors în Europa în 1890, unde a devenit pe deplin implicat in estetism și a avut legaturi cu artiști și scriitorii de frunte ai zilei, inclusiv Henri Toulouse-Lautrec, Oscar Wilde și Beardsley Aubrey.
Conder plecat din Australia în 1890 și și-a petrecut restul vieții sale în Europa, în principal, Anglia, dar a vizita Franța în mai multe rânduri. Arta lui a fost mai bine primita în Anglia decât în Paris . În 1892, Henri de Toulouse-Lautrec a pictat portretul lui, un portret care se afla acum în Galeria Națională din Australia . El a continuat să picteze, dar producția sa a fost grav afectată de sănătatea precară continuă, inclusiv paralizie și o criza de delirium tremens . S-a casatorit cu o vaduva bogata, Stella Maris Belford (MacAdams Nee), la Ambasada Marii Britanii la Paris pe 5 decembrie 1901, ceea ce i-a dat o securitate financiară.
El a petrecut ultimul an al vieții sale într-un sanatoriu, și a murit în Sanatoriul Holloway de sifilis terțiar.
In 1888, Conder s-a mutat in Melbourne unde i-a cunoscut pe ceilalti artisti australieni, inclusiv pe Arthur Streeton, si a impartit un studio cu Tom Roberts, pe care-l cunoscuse anterior in Sydney. Din lipsa de bani, atractivul Conder, se pare ca se achita fata de proprietara sa prin raport sexual, luand sifilis, boala care l-a macinat pentru restul vietii.
În Sydney și, mai târziu, in Melbourne Conder s-a asociat cu GP Nerli , un pictor italian itinerant și purtător al noilor influențe europene, care a fost creditat cu dezvoltarea si modelarea lui Conder.
Privită ca cea mai mare pictura a sa din perioada Sydney, ‘Departure of the Orient – Circular Quay’ a fost punctul culminant al măiestriei lui Conder.Tema peisajelor urbane pline de viață și condițiile atmosferice de ploaie a derivat inițial din arta japoneză și a influenţat arta artistului născut in America, James Abbott McNeill Whistler, care la rândul său a inspirat o generatie de artisti familiarizati cu cu principiile impresionismului francez. Ca urmare a vânzării cu succes a acestei lucrări la Galeria de Artă din New South Wales, Conder a plecat la Melbourne, în octombrie 1888 pentru a se alăture lui Roberts și cercului de pictori care lucrau acolo. S-a întors în Europa în 1890, unde a devenit pe deplin implicat in estetism și a avut legaturi cu artiști și scriitorii de frunte ai zilei, inclusiv Henri Toulouse-Lautrec, Oscar Wilde și Beardsley Aubrey.
Conder plecat din Australia în 1890 și și-a petrecut restul vieții sale în Europa, în principal, Anglia, dar a vizita Franța în mai multe rânduri. Arta lui a fost mai bine primita în Anglia decât în Paris . În 1892, Henri de Toulouse-Lautrec a pictat portretul lui, un portret care se afla acum în Galeria Națională din Australia . El a continuat să picteze, dar producția sa a fost grav afectată de sănătatea precară continuă, inclusiv paralizie și o criza de delirium tremens . S-a casatorit cu o vaduva bogata, Stella Maris Belford (MacAdams Nee), la Ambasada Marii Britanii la Paris pe 5 decembrie 1901, ceea ce i-a dat o securitate financiară.
El a petrecut ultimul an al vieții sale într-un sanatoriu, și a murit în Sanatoriul Holloway de sifilis terțiar.
