duminică, 7 mai 2017

Rudolf Schweitzer-Cumpăna - LA O MĂMĂLIGĂ - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI RUDOLF SCHWEITZER - CUMPĂNA

Seară rurală

Se uită soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Aşteaptă-n deal vreun car cu boi,
Să-l plimbe şi prin alte sate
Cu gospodari şi holde mai bogate?...

În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pământ
S-a prăbuşit cu turlele-n şosea,
Şi-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucării
Pentru copii,
Iar plopii - coşuri negre de maşini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru străini...

Prin curţi,
Găinile şi porcii s-au culcat,
Femeile au pus de mămăligă,
Iar oamenii s-au pus la sfat
Cu popa ce-a sosit într-o cotigă
De la oraş,
Unde-a schimbat sedilele de caş
Cu trei duzini de lumânări de ceară,
Că-n cimitir la noi ca-n orice sat,
Sunt îngropaţi şi trei flăcăi, morţi pentru
Ţară.

Dar unde-i soarele din deal?...
Parcă-aşteapta
Pe cineva...
Pesemne, că, gonit de lună,
Şi-a dat cu popa "noapte bună"
Şi-a scăpătat...

de Ion Minulescu



----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Rudolf Schweitzer-Cumpăna
Titlul: La o mamaliga
Titlul original: La o mamaliga
Data :
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna se naşte la Piteşti, la 7 mai 1886, într-o familie de origine germană. Şcoala elementară şi liceul le urmează în oraşul natal. În anul 1904 pleacă în Germania, la Berlin, înscriindu-se la cursurile particulare ale Şcolii de artă, unde se pregăteşte cu prof. Adolf Schlabitz pentru a candida apoi la concursul de admitere al Academiei Regale de Artă ale cărei cursuri le absolvă în anul 1909. În acelaşi an se înapoiază în patria natală mai întâi pentru satisfacerea stagiului militar, după care va desfăşura o amplă activitate artistică iniţial la Piteşti şi în zonele pitoreşti ale Argeşului.
În anul 1911 expune pentru prima dată la Salonul Oficial, apoi la Tinerimea Artistică (1912), Ateneul Român (1920), mai întâi în expoziţii de grup, apoi cu expoziţii personale la Bucureşti, cât şi la Fundaţia Dalles, Institutul de Artă, Sala Ileana, dar şi în diferite oraşe din tară precum Ploieşti (1924), Craiova, Timişoara, Galaţi, Brăila, Piteşti, Buzău etc. În 1929 face un voiaj de studiu la Budapesta, în acelaşi an o Campanie de lucru la Constantinopol, Atena, Salonic, în 1931-1932 călătoreşte la Paris, unde va expune la Galeria Jeanne Castel, iar în 1932 participă cu lucrări la Expoziţia Artiştilor francezi de la Paris. Călătoreşte şi lucrează intens în Macedonia şi Grecia, ulterior în Italia (Veneţia, Milano, Roma, Napoli, San Remo) şi în câteva localităţi din Germania; în 1957 este invitat să facă o călătorie de documentare în fosta Iugoslavie. În anul 1951, maestrul Schweitzer-Cumpăna este numit profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. În timpul vieţii face donaţii semnificative muzeelor din Piteşti, Brăila, Galaţi, Craiova.
Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani i se conferă titlul de Maestru Emerit al Artei. Se stinge din viaţă la 17 februarie 1975, la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Evanghelic-Lutheran.

Christian Schad - Nostalgia - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI SPANIOL JOSE HIGUERA

Nostalgie

Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-e privirea stranie şi dreaptă.


Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Şi tot aştept pe cineva de nu mai vine.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând
Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile...

de Demostene Botez


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Christian Schad
Titlul: Nostalgia
Titlul original: Nostalgia
Data :2014; Spania
Stilul: Realism, Hyper-Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:81 x 100 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor
José Higuera ( Cantabria , 1966 ) este un pictor, portretist și peisagist spaniol, curent realist .
El a câștigat 2015 Medalia de Aur acordat de Forumul european 2001 . În prezent , se prezintă lucrări în Statele Unite , Europa și Asia .

vineri, 5 mai 2017

Christian Schad - Marcella - Julio Iglesias: Manuela

Manuela

Exact ca nopțile, exact ca visele,
sunt ochii negri ai dragei mele Manuela
Exact ca apariția primăverii,
exact ca luna plină e iubirea mea Manuela.
Cuvintele ei de iubire
Privirea neliniștită a iubitei mele Manuela
mi-au inlănțuit simțurile
Și toate visele sunt doar pentru Manuela
De când a venit in viața mea,
in acea după-amiază cand am intalnit-o pe Manuela


REFREN:
Sunt mai fericit ca oricine,
pentru că mă așteaptă in fiecare zi,
dulceața săruturilor ei
și imensa iubire pe care mi-o dă Manuela ...
In fiecare zi, in fiecare moment, visul meu cel mai mare e s-o văd pe Manuela
Trăiesc, gândesc,
știu că exist doar pentru draga mea Manuela
De când a venit in viața mea,
din acea după-amiaza când am intâlnit-o pe Manuela.

REFREN:
Sunt mai fericit ca oricine,
pentru că mă așteaptă in fiecare zi,
dulceața săruturilor ei
și imensa iubire pe care mi-o dă Manuela ...


Artist: Julio Iglesias
Album: A flor de piel 1974
Cântec: Manuela


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Christian Schad
Titlul: Marcella
Titlul original: Marcella
Data :1926
Stilul: Realism magic
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Christian Schad (21 august 1894 – 25 februarie 1982) a fost un pictor german asociat dadaismului si miscarii Noua Obiectivitate( New Objectivity).
Schad s-a nascut in Miesbach, Bavaria Superioara. A studiat la academia de arta din München in 1913. Un pacifist, a fugit in Elvetia in 1915 pentru a evita serviciul militar din Primul Razboi Mondial, stabilindu-se mai intai in Zürich si apoi in Geneva.Ambele orase erau centre ale miscarii dadaiste, iar Schad a devenit dadaist. A fost martor al fondarii faimosului Cabaret Voltaire. Incepand cu 1918, Schad a creat propria lui versiune a Fotogramei (care mai tarziu a fost numita „Schadographs” de catre Tristan Tzara) in care un conour de pictura este dezvoltat pe placi sensibile la lumina. Din 1920 pana in 1925, a petrecut cativa ani in Roma si Neapole, unde a studiat pictorii italieni si s-a casatorit. In 1927 a emigrat cu familia in Viena. Picturile lui din aceasta perioada sunt asociate miscarii New Objectivity Movement. La sfarsitul anilor 1920 s-a reintors in Berlin si s-a stabilit acolo.
Arta lui nu a fost condamnata in acelasi mod cu cea a lui Otto Dix, George Grosz, Max Beckmann si multi alti artisti ai miscarii New Objectivity; asta s-ar putea datora lipsei de succes comercial. A devenit interesat de filozofia estica in jurul anilor 1930, iar productia lui artistica a avut un declin brusc.
Schad a murit in Stuttgart pe 25 februarie 1982.

Alexander Maxovich Shilov - Igumen Zinoviy

Tristele acorduri de vioară
Cântă peste fumul care-apune
Slavă cerului că pentru-ntâia oară
Eşti, cu iubitul, singură în lume.

de Anna Ahmatova


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Alexander Maxovich Shilov
Titlul: Igumen Zinoviy
Titlul original: Igumen Zinoviy
Data :1991
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Alexander Maxovich Shilov ( rus : Александр Максович Шилов ; născut la 6 octombrie 1943) este un pictor sovietic

Ivan Nikolaevich Kramskoy - Portretul imparatesei Maria Fiodorovna

Scoica de trandafir dormind in roua

Vantul a lovit-o cu un bob de nisip
Si umeda o perla asteapta sa se nasca
Bolnava inauntru.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Genunchii degetelor mele s-au rugat
Atat de mult, asa de sfant aseara
Lovind in discul sau inflacarat
Mainile mele l-au lovit din somn
Si-a venit sa-mi deschida


Cel care locuieste inauntru
Si peste miezul sau ascuns e domn.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pavilionul sau regesc
Eu l-am intrezarit intr-o clipa,
Ce caini de vanatoare,
Lungi panase
Aproape seminte
in curtea dinauntru larmuiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pe trepte nesfintite am urcat
Pe lespezi de petale,
De la camarile cu miere
inspre terasele cu vant
Pana cand m-am visat si eu
Un bulb negru din miazazi
infasurat in tunica subtire
De miresme stravezii
Stins colorate.
Deasupra un pieptar de zale
Desfoliate noaptea dintr-o stea
Numai din zvonuri foarte argintoase
Prin care acul de albina nu trecea.
Uneori merg asa prin cetate,
Uneori trec asa, prin apus,
De stau mai mult, cum e firesc,
La curtile sale ca smerit supus, in timpul sau dumnezeiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
O lege blanda ma ingaduie acolo.


de Adrian Popescu


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ivan Nikolaevich Kramskoy
Titlul: Portretul imparatesei Maria Fiodorovna
Titlul original:
Data :1897
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 47 x 55 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Ivan Nikolaevich Kramskoy ,in limba rusa: Иван Николаевич Крамской,( 27mai, 1837 – 24 martie, 1887) (Russian: Иван Николаевич Крамской) a fost pictor si critic de arta rus.
Ivan Kramskoy a fost liderul intelectual al miscarii artistice rusesti din perioada anilor 1860–1880.