Giovanni Paolo Panini - Interiorul unei galerie de arta. Colecția Cardinalului Silvio Valenti Gonzaga - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI GIOVANNI PAOLO PANINI

* * *

tablouri tablouri tablouri peste tot
pe covor
în patul meu
în spatele fiecărei uși
în conversațiile mele

nu pot înțelege
această dependență periculoasă
de portrete

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Giovanni Paolo Panini
Titlul:Interiorul unei galerie de arta. Colecția Cardinalului Silvio Valenti Gonzaga
Titlul original:
Data : 1740
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Wadsworth Atheneum, Hartford, CT, US
Date despre pictor:
Giovanni Paolo Panini sau Pannini (17 iunie 1691 - 21 octombrie 1765) a fost pictor și arhitect , care a lucrat la Roma și este cunoscut mai ales ca unul dintre vedutisti ("pictori de vedere"). În calitate de pictor, Panini este cel mai bine cunoscut pentru viziunile sale din Roma, în care a manifestat un interes deosebit pentru antichitățile orașului. Printre cele mai faimoase lucrări ale sale se numără viziunea interioară a Pantheonului (în numele lui Francesco Algarotti ) și vedutele sale - pictură a galeriilor de imagini care conțin vederi despre Roma. Majoritatea operelor sale, în special cele de ruine, au o înfrumusețare fantezistă și ireală caracteristică temelor capricio . În aceasta seamănă cu capricciul lui Marco Ricci . Panini a pictat și portrete, inclusiv unul al Papei Benedict al XIV-lea .

John Linnell - Furtună în cîmp

* * *

nori gri
un fulger
un tunet
deasupra unui cîmp vestesc o noapte de furtună
își încearcă norocul
dar noi calmi sub coarde de vioară
întindem aripile și zburăm
departe de lumea răvășită

un copil are nevoie de grija părintească
terapeuții bat cîmpii
cu o lejeritate grațioasă
ne ascundem expresia triumfătoare de pe chip
care se ține după noi
ca un scai

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:John Linnell
Titlul: Furtună în cîmp
Titlul original:
Data :
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
John Linnell (16 iunie 1792 – 20 ianuarie 1882) a fost un pictor peisagist englez. Linnell a fost naturalist si rival al pictorului John Constable. Avea o pasiune pentru arta nord-europeana din perioada Renasterii, in special pentru Albrecht Dürer. De asemenea s-a asociat cu William Blake, caruia i l-a prezentat pe Samuel Palmer si alti Antici. Linnell s-a nascut in Bloomsbury, Londra. Tatal lui era cioplitor si aurar si l-a adus in contact cu lumea artistica inca de la o varsta frageda. Desena in creta si in creion inca de la varsta de 10 ani si-si vindea lucrarile. Primele lectii de arta le-a luat de la Benjamin West si a stat un an in casa lui John Varley, pictor in acuarela, unde i-a avut colegi pe William Hunt si William Mulready si unde a facut cunostinta cu Shelley, Godwin si alti oameni de marca. In 1805 a fost admis ca student la Royal Academy, unde a obtinut medalii pentru desen, modelare si sculptura. A fost pregatit si ca gravor. La maturitate s-a ocupat mult de sculptatul cu dalta si a publicat in 1834, o serie de contururi dupa frescele lui Michelangelo din Capela Sixtina, iar in 1840, a supravegheat selectarea de placi dupa picturi in palatul Buckingham Palace, una dintre ele, un peisaj de Titian, fiind gravata prin metoda mezzotint de el insusi.
Lucrarile lui trateaza de obicei unele scene de peisaj tipic englezesc monoton, care e facut impresionant prin efectul superb al rasaritului sau apusului.Lucrarile sunt pline de sentiment poetic adevarat si bogate in lumina si culoare.
Linnell a fost unul dintre cei mai buni prieteni si patron al artistului William Blake. I-a comandat doua lucrari, cea mai mare comanda pe care a prit-o vreodata, desene si gravuri pentru „The Inventions to the Book of Job” si ilustratii la Dante Aligheri.
A fost prieten si cu pictorul Edward Thomas Daniell.

Sabin Balasa - Inocenta

ZIUA SABIN BĂLAȘA

Inocență

Lasă timpul să-ţi vorbească despre inocenţa mea,
Lasă vântul să-ţi şoptească, pe strune de chitară...melancolia mea...

Lasă soarele să-ţi zâmbească cu inocenţa mea de ieri
Şi trandafirii să înflorească sub atingerea ta de catifea...

Lasă stelele în noapte să se aprindă-n ochii mei,
Sub priviri îngemănate, vom rămâne doar tu şi eu...

Amintiri păstrate-n suflet, ca un trandafir suav,
Pus în cartea nemuririi, timpul l-a păstrat frumos...

Dar cum frumuseţea trece ca un vis frumos de vară,
Totul trece şi se schimbă, inocenţa noastră moare?

Trandafirul va rămâne, cu acel miros suav,
Cum şi sufletul rămâne acelaşi, după ani şi ani...

Deci lasă timpul să-ţi vorbească despre inocenţa mea,
Nu contează frumuseţea fizică, viaţa chipu-ţi va brăzda...

Caută adânc în suflet, acolo cresc doar trandafiri,
Iar când timpul se va scurge, sufletul tău va înflori...

Lasă timpul să-ţi vorbească, despre mine, despre noi,
Despre inocenţa noastră, despre magia clipelor în doi.

de Cristian Alina

"Inocența și frumusețea au un singur dușman: scurgerea timpului."- William Butler Yeats

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictura : Sabin Balasa
Titlul tablou: Inocenta
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Sabin Bălașa - Zbor

ZIUA SABIN BĂLAȘA

Lăsaţi-mă să zbor!

Obosită
De-atâta nepăsare,
Zdrobită
Sub paşii grei
Ai unei lumi fără repere,
Am învăţat
Să zbor printre stele.
Să privesc lumea
Cu ochi de dragoste.
Să mă hrănesc
Cu Lumină.
Să-mi dăruiesc inima
Şi zâmbetul.
Nu ştiu trăi altfel.
Nu pot înţelege
Iubirea
Fără trăire.
Trăirea
Fără Iubire.
Nu pot!
Nu vreau!
Aşa că…
Lăsaţi-mă să zbor!

de Mariana Mihai

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sabin Bălașa
Titlul: Zbor
Data : 1971
Media: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 46 × 55 cm
Semnat şi datat dreapta jos, cu brun, Sabin Bălaşa, (19)71
Pasiunea pentru mitul românesc, pentru basm și pentru imaginarul mistic l-a condus pe Sabin Bălașa spre o operă învolburată și misterioasă. Tradusă privitorului prin paleta mai mereu coordonată de acel albastru tipic, creația lui Bălașa ne poartă într-o lume a fantasmelor picturale.
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Sabin Bălașa - Fascinație

ZIUA SABIN BĂLAȘA

Fascinatie

Am luat snopul de vise si am dat cu el
intr-o geometrie a iubirii.
Si n-am putut ascunde setea
in care se scufunda
tampla atingerii.

Si-atunci, aproape de pieptul noptii
am scos din mine pasarea sfanta
si-am aruncat-o de pe culmea dorintei
in aceasta lume a ta
facuta din lucruri puternice,
din gesturi de demult
iubite.

Si-n scrasnetul muntelui,
osul aripii intins
aprinde un tipat.
Triunghiul inimii rasufla din nou
prin cuvinte:

Dragostea m-a invins!

de Raoul Savos

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sabin Bălașa
Titlul: Fascinație
Pasiunea pentru mitul românesc, pentru basm și pentru imaginarul mistic l-a condus pe Sabin Bălașa spre o operă învolburată și misterioasă. Tradusă privitorului prin paleta mai mereu coordonată de acel albastru tipic, creația lui Bălașa ne poartă într-o lume a fantasmelor picturale.
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.