Lăsaţi-mă să zbor!
Obosită
De-atâta nepăsare,
Zdrobită
Sub paşii grei
Ai unei lumi fără repere,
Am învăţat
Să zbor printre stele.
Să privesc lumea
Cu ochi de dragoste.
Să mă hrănesc
Cu Lumină.
Să-mi dăruiesc inima
Şi zâmbetul.
Nu ştiu trăi altfel.
Nu pot înţelege
Iubirea
Fără trăire.
Trăirea
Fără Iubire.
Nu pot!
Nu vreau!
Aşa că…
Lăsaţi-mă să zbor!
de Mariana Mihai
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sabin Bălașa
Titlul: Zbor
Data : 1971
Media: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 46 × 55 cm
Semnat şi datat dreapta jos, cu brun, Sabin Bălaşa, (19)71
Pasiunea pentru mitul românesc, pentru basm și pentru imaginarul mistic l-a condus pe Sabin Bălașa spre o operă învolburată și misterioasă. Tradusă privitorului prin paleta mai mereu coordonată de acel albastru tipic, creația lui Bălașa ne poartă într-o lume a fantasmelor picturale.
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu