Eul mereu întârziat
E ziua bună care uneşte cu infinitul.
E sărbătoarea mare şi foarte veche.
E oraşul şi vânturi deasupra.
E o privire din ochi în ochi, drept înăuntrul visului.
Este eul, eul eclozându-se pe sine însuşi,
care, învârtind porţelanul moştenit,
sculptând un homunculus din drojdie de cafea,
oferind turte dulci idolilor,
aşa cum se cheamă duhurile,
se cheamă astă-seară pe sine însuşi.
Este eul, eul eclozându-se pe sine însuşi,
care citind cu voce tare scrisorile tale invers,
ascultând voci din cosmosul internetului,
făcând lunii pline semne cu degetul,
precum se cheamă duhurile,
mă chem astă-seară pe mine însumi.
E oraşul şi vânturi deasupra.
E sărbătoarea mare şi foarte veche.
E ziua bună care se uneşte cu infinitul.
Încă mai lipseşte Eul.
Eul mereu întârziat.
de ASKO KÜNNAP
Pictor: Luigi Russolo
Titlul : Amintiri de o noapte
Titlul original:
Data :1911
Stilul:Futurism
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Luigi Russolo (30 aprilie 1885 - 6 februarie 1947) a fost pictor italian futurist , compozitor, constructor de instrumente muzicale experimentale și autor al manifestului "Arta zgomotului " (1913). [1] Este adesea considerat unul dintre primii compozitori experimentați în muzica de zgomot, cu concertele sale muzicale de zgomot în 1913-14 și apoi din nou după primul război mondial, în special la Paris în 1921. [2] El a proiectat și a construit un număr De dispozitive generatoare de zgomote denumite Intonarumori .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu