YEATS
Pântecul mamei mele exista de numai şaisprezece ani
Jumătate- jumătate eram purtată de oameni care încă nu se
Ştiau
Fiindcă încă foarte departe de zămislire şi de naştere
Când Yeats a scris despre mine:
of what is past, or passing, or to come
Eu nu eram încă zămislită
Când Yeats a proorocit că mă voi naşte cândva,
Că îi voi semăna cândva,
Că ne vom întâlni cândva
În acea ţară a nimănui
Populată cu vârstnici şi cu morţii viitorului
Şi unde cineva care încă nu s-a născut
Stă încolonat într-o linie lungă legănată de timp
Cu mădularele neformate şi nemodelate încă de codul genetic,
Şi nu se grăbeşte
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Antoine-Jean Gros - Portrait of Second Lieutenant Charles Legrand
mi havas ion sur mia kolo godzilla se luptă cu king kong frankenstein nu-și recunoaște logodnica am ceva pe gât e prea multă comedie în juru...
-
ZIUA PETER PAUL RUBENS Fiii Ledei Doi tineri printi , nascuti de-aceeasi mama, Legatu-s-au prin dor clocotitor, ...
-
*** în această dimineață nu m-am obosit să înțeleg de ce nu plouă aov ------------------------------------------------------------------...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu