VESNICIE
Când noi nu vom mai fi
De mult
Şi şterse urmele vor fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Vor tresări...
Vor crede că li s-a părut
C-aud ceva ce vine de demult,
Din veşnicie.
Şi şterse urmele de-or fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Se vor iubi...
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Max Beckmann - Reclining Nude
konfuzita sonĝo nu știu ce altceva să fac azi decât să visez confuz parapante cărți roz albastre și roșii simt și iubesc nebunește tânjes...
-
ZIUA PETER PAUL RUBENS Fiii Ledei Doi tineri printi , nascuti de-aceeasi mama, Legatu-s-au prin dor clocotitor, ...
-
Tabloul Nopţile de mi le-ar lumina soarele! Dorm - leoarcă de vopsele, în patul meu În aşternutul meu din tablouri şi tu cu picioru...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu