joi, 23 noiembrie 2017

Théo van Rysselberghe - Irma Sethe - Aniversare


AZI NU VĂD DECÂT PICTURILE LUI THEO VAN RYSSELBERGHE

* * *

în vis
am o femeie
care cântă la vioară
simfonia simfoniilor
din care nu lipsește
poezia poeziilor
și toate lecțiile
despre iubire


(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Théo van Rysselberghe
Titlul : Irma Sethe
Titlul original: Irma Sethe
Data: 1894
Stilul: Pointulism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 114.5 x 197 cm
Unde se gaseste:


Date despre pictor:
Théo (Théophile) van Rysselberghe (23 noiembrie 1862—14 decembrie 1926) a fost un pictor neo-impresionist belgian, care a jucat un rol esenţial in scena artei europene la trecerea intrun nou secol.

S-a nascut in Ghent intro familie burgheza vorbitoare de franceza, mai intai a studiat la Academia din Ghent sub indrumarea lui Theo Canneel, iar din 1879 la Académie Royale des Beaux-Arts din Bruxelles sub indrumarea lui Jean-François Portaels. Picturile cu subiecte nord africane ale lui Portaels au dat nastere unei mode orientale in Belgia. Impactul lor il va influenta puternic pe tanarul Théo van Rysselberghe. Intre 1882 si 1888 el a facut trei calatorii in Maroc, stand acolo in total un an si jumatate.

La varsta de 18 ani participase deja la Salonul din Ghent, unde a prezentat doua portrete. Imediat dupa aceea si-a dezvoltat propriul stil realistic apropiat de impresionism. In 1881 a expus pentru prima oara la Salonul din Bruxelles.
In urmatorul an a calatorit foarte mult in Spania si Maroc impreuna cu prietenul sau Frantz Charlet si pictorul asturian Dario de Regoyos. In mod special a admirat operele ‘vechilor maestri’ din Museo del Prado. In Sevillia l-au cunoscut pe Constantin Meunier, iar cand a ajuns in Tanger la sfarsitul lui octombrie 1882, o noua lume s-a deschis pentru el: asa de aproape de Europa si totusi, complet diferita. A ramas acolo timp de patru luni, a desenat si a pictat scene pitoresti.

Inapoi in Belgia, a prezentat 30 lucrari cu scene din acele calatorii la „Cercle Artistique et Littéraire” din Ghent care au avut imediat succes.

In aprilie 1883 a expus aceste scene din viata de zi cu zi de pe tarmul mediteranean la salonul L’Essor din Bruxelles care au fost primite cu entuziasm de public.

In septembrie 1883 van Rysselberghe a plecat in Haarlem sa studieze lumina in lucrarile lui Frans Hals. Redarea cu acuratete a luminii va continua sa-i ocupe mintea. Acolo l-a cunoscut pe pictorul american William Merritt Chase.
Théo Van Rysselberghe a fost un proeminent co-fondator al cercului artistic belgian Les XX pe 28 octombrie 1883, un cerc de tineri artisti radicali, sub patronjul, ca secretar, al juristului si iubitorului de arta din Bruxelles, Octave Maus (1856–1919). Ei se revoltau impotriva academismului iesit din moda din acea perioada si intaietatea standardelor artistice. Printre cei mai importanti membri s-au numarat James Ensor, Willy Finch, Fernand Khnopff, Félicien Rops, mai tarziu si Auguste Rodin si Paul Signac. Aceasta miscare l-a adus pe van Rysselberghe in contact cu alti artisti radicali, ca de exemplu James Abbott McNeill Whistler, care a expus in Les XX in 1884. Influenta acestuia in pictura de portrete se poate observa in portretul lui Octave Maus ca dandy (1885).
In noiembrie 1883 a plecat din nou in Tanger impreuna cu Frantz Charlet. Timp de un an cat a stat acolo, el a fost intro constanta corespondenta cu Octave Maus, insistand sa accepte cateva nume noi pentru prima expozitie a cercului „Les XX”: Constantin Meunier, Alfred Verwée, William Merritt Chase. In aprilie 1884 a vizitat Andaluzia in compania pictorului american John Singer Sargent si a gentleman-pictorul Ralph Curtis.

La expozitia Les XX din 1886 a vazut lucrarile impresionistilor Claude Monet si Auguste Renoir. A ramas foarte impresionat si apoi a experimentat aceasta tehnica.

Octave Maus l-a trimis la Paris sa caute noi talente pentru urmatoarele expozitii ale Les XX.
Acolo a descoperit tehnica pointilista dupa ce a vazut lucrarea lui Georges Seurat „La Grande Jatte” la a opta expozitie impresionista din Paris in 1886. Aceasta l-a socat cu totul. Impreuna cu Henry Van de Velde, Georges Lemmen, Xavier Mellery, Willy Schlobach si Alfred William Finch si Anna Boch a „importat” acest stil in Belgia. Seurat a fost invitat la urmatorul salon al Les XX din Bruxelles in 1887. Insa acolo, lucrarea sa „La Grande Jatte” a fost foarte criticata de criticii de arta fiind considerata „o bolboroseala de neinteles aplicata nobilei arte a picturii”.

Théo van Rysselberghe a abandonat realismul si a devenit un adept al pointilismului. In vara lui 1887 a petrecut cateva saptamani cu Eugène Boch (fratele Annei Boch) in Batignolles, langa Paris, si acolo a cunoscut cativa pictori ai scenei pariziene ca Alfred Sisley, Signac, Edgar Degas si Henri de Toulouse-Lautrec.
S-a casatorit cu Marie Monnom in 1889 si si-au petrecut luna de miere in sudul Angliei, apoi in Brittany. Aceasta a avut ca rezultat un numar de picturi in stilul neo-impresionist. In Paris a avut o intalnire cu Theo Van Gogh si au reusit sa-l invite pe Vincent Van Gogh la urmatoarea expozitie din Bruxelles.

In the 1895 a facut calatorii lungi in Atena si Constantinopol, Ungaria, Romania, Moscova si Saint Petersburg in scopul de a face postere pentru „Compagnie des Wagons-lits”.

In 1897, van Rysselberghe s-a mutat in Paris. Alaturi de Paul Signac, Maximilien Luce, Aristide Delannoy, Théophile Alexandre Steinlen, Camille Pissarro, Kees Van Dongen, George Willaume, etc., a contribuit la revista anarhista Temps Nouveaux.

La sfarsitul anilor 1890, Théo van Rysselberghe a atins culmea tehnicii sale neo-impresioniste. Incetul cu incetul a abandonat folosirea punctelor in portrete si peisaje.

Dupa atatia ani de descoperitor de talente pentru Octave Maus, van Rysselberghe a facut greseala vietii lui: nu a recunoscut talentul tanarului Pablo Picasso (care era in Perioada Albastra in acea perioada). El ii considera lucrarile ca „urate si neinteresante”.
Dupa 1910 a abandonat complet tehnica pointilista. A devenit un maestru in aplicarea luminii si caldurii in picturile lui.

S-a retras la Côte d’Azur unde si-a construit o casa si a devenit din ce in ce mai detasat de scena artei din Bruxelles.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu