Caii lui Ahile
"Văzându-l pe Patrocle răpus
el, cel viteaz, şi tânăr, şi puternic –
caii lui Ahile în plâns au izbucnit;
se revolta firea lor cea nemuritoare
privind opera morţii, la care erau martori.
Şi scuturându-şi capul, cu coamele săltând,
pământul cu copita izbeau şi pe Patrcole
îl jeleau, simţindu-l ne-nsufleţit, nimicit,
abject cadavru-acuma – fără spirit –
lipsit de apărare – fără suflu –
din viaţă reîntors în Marele Neant.
Zeus, văzând plânsul cailor săi cei veşnici,
se întristă: «La nunta lui Peleu,
îşi zise el, am fost nesocotit;
nu trebuia să vă fi dăruit, bieţii
mei cai! Ce căutaţi acolo, pe pământ,
printre muritori jalnici, ce-s jucăria sorţii?
Pe voi, feriţi de moarte, ca şi de bătrâneţe,
vremelnice necazuri vă chinuie acuma. Părtaşi aţi devenit
cu oamenii, la suferinţă lor.» Dar cei doi nobili cai
vărsau amare lacrimi, mai departe,
plângând al morţii nenoroc etern."
de Konstantinos Kavafis
vineri
este vineri și familiile fericite
merg la mănăstirea brâncoveanu
de izvorul tămăduirii
cireșii au dat în floare
un câine se scutură de praf
stau cocoțat
în pat
și
mă rog
cât pot
într-o zi de vineri
la radio guerrilla
Klaus Schulze
"I Sing the Body Electric"
aov
Tipar
"Amant al cărților, acoperit de praf
plec din arhiva stingerii, pe seară
urc în tramvaie, leneș trec prin piețe -
la gât fularul desfăcut, fularul
pătat cu suc de piersici și de ceară.
Prea tânăr gâtul vulnerabil, punctul slab
al trupului, punctul rămas copil.
Poți fi stăpân pe-un lucru atât de nou? Tăcut
îmi înfășor fularul mai strâns, e tot mai lung
se răsucește-n jurul pieptului gol, în jurul
burții, genunchilor - și-ncet cobor în lut
învăluit în lungi fâșii. Sub ierburi
foșnesc familiar fulare dulci -
se duce carnea, tinerele oase
sunt crengi friabile. Întreg, dispar domol.
Fularul vechi păzind un spațiu gol
al trupului, tiparul meu veșnic, de mătase."
de Florin Mugur
S-a stins din viaţă o legendă a muzicii. Managerul anunţă un deces „neaşteptat”
Klaus
Schulze, unul dintre giganții muzicii electronice, a murit la vârsta de
74 de ani. Chiar dacă suferea de o boală care n-a fost precizată,
decesul a fost „neașteptat”, potrivit managerului artistului. Alături de
Tangerine Dream, iar apoi pe cont propriu, Schulze a fost, alături de
Vangelis, Jean-Michel Jarre și Kraftwerk, unul dintre muzicienii care au
popularizat muzica electronică, în anii ’70.
Potrivit unui
comunicat, Schulze s-a stins din viață marți, 26 aprilie. El suferea de o
boală nedezvăluită, dar moartea sa a fost descrisă ca fiind „subită” de
Frank Uhle, directorul general al casei sale de discuri, SPV, potrivit
Consequence of Sound.
„Am fost șocați și întristați să auzim
vestea morții subite a lui Klaus Schulze”, a declarat Uhle într-un
comunicat. „Pierdem și ne va lipsi un bun prieten – unul dintre cei mai
influenți și importanți compozitori de muzică electronică – un om și un
artist excepțional.”
Pionier al genurilor krautrock, ambiental și
techno, Schulze a lansat peste 60 de albume de-a lungul carierei sale
de cinci decenii.
De asemenea, a fost membru în alte 2 formații
emblematice ale anilor ’70, Tangerine Dream și Ash Ra Tempel, iar de-a
lungul anilor a colaborat cu Steve Winwood sau Lisa Gerrard. Cel mai
recent, a lucrat cu Hans Zimmer la coloana sonoră a noi ecranizări
„Dune”.
azi-dimineață
am învățat
să folosesc stingătorul de incendiu
să mă obișnuiesc
în muzeu
l-am înjurat
pe putin
am repetat
de mai multe ori
aov
Clipă
"Clipele de limpezire sunt scurte.
Există mult mai multă beznă. Mai multă
apă decât uscat. Mai multă
umbră decât formă."
de Adam Zagajewski
Lucrul ciudat în legătură cu dragostea
"Lucrul ciudat în legătură cu dragostea
e că te alungă
de pe acest tărâm cu ecou unde
te credeai acasă
și te conduce
lângă prieteni
care stau pur și simplu
sub stele,
înmărmuriți în străveche stupoare."
de Arundhathi Subramaniam
***
"noaptea trecută
s-au stins luminile şi o mână
din cer a scuturat oraşul
de lângă gheţari
planeta dormea dusă o tânără femeie
se zbătea între vis şi pasiunea de a muri mama
vorbea câtorva diavoli dezlănţuiţi
eu îmblânzeam amintiri flancată de icoane
cu sfinţi iubiţi în neştire mă rog
şi acum cu gura închisă cu inima
strânsă cu scrisul tremurat noaptea asta
înveleşte în staniol ţigările stinse
la jumătate pe hol două pete
de culoare se ţin în braţe
ca la-nceput de lume"
de Eliza Macadan
Rapid şi amar
"Sfârşitul a fost rapid şi amar.
Încet şi dulce a fost timpul între noi,
încete şi dulci au fost nopţile
când mâinile mele nu te atingeau cu disperare
ci din dragostea trupurilor noastre
care zăceau îmbrăţişate.
Şi când am penetrat în tine
mi se părea că marea fericire
poate fi măsurată cu precizia
unei ascuţite dureri. Rapid şi amar.
Încete şi dulci ne fură nopţile.
acum e amar şi aspru ca nisipul:
Hai să fiim simţiţi … şi alte ocări.
Şi cum ne-am abţinut de la dragoste
s-au înmulţit cuvintele,
cuvinte şi fraze, lungi şi ordonate.
Dacă am fi rămas împreună
ne-am fi transformat într-o enormă tăcere. "
de Yehuda Amichai
în plină zi / în plină stradă
"mă îndreptam spre serviciu
îmi cumpărasem obişnuita
gogoaşă cu gem de fructe de pădure
& începusem s-o halesc
când exact la intersecţia
Elisabeta cu Brezoianu
acolo unde pe zid e scris
Iisus te iubeşte
am simţit un fir de păr
în gură"
de octavian perpelea
Bătrâneţe
"Unde-i netrebnicul de fiu-meu în această zi de iarnă,
bea banii tatălui său decedat, ca de obicei,
ori e pe smârc, la vânătoare, însoţit de câinele său
răpănos şi plin de purici. Aşa îi spune el, dar niciodată
peştele sau vânatul de pasăre pe care îl aduce aici, acasă,
dar nici eu nu am văzut-o încă pe târfa aia flamandă căreia îi face curte.
Aceeaşi, aşa am auzit, care a pozat nud pentru
pictorul nebun, fiul ministrului. E plecat
la Paris ori la Londra acum, un alt risipitor
obsedat de religie. Acest foc nu va arde
toată seara, cu atât mai puţin întreaga noapte, şi
nu va fi potrivit pentru fiertul cartofilor. Mereu cartofi.
Şase luni de când am avut friptură de pui la masă,
ce să mai zic de file de vită. Cât despre cafea, încep
să-i uit gustul. Vecinii care mă ţin minte ca
moaşă, sunt buni cu mine; tinerii
îi spun: „Trimite-o pe babă la azil”
apoi îl duc la crâşmă să-i cheltuiască banii.
Iar acum, Mijnheer van der Post mi-a luat în vizor bunurile,
spunându-mi că taxele nu au fost plătite, că sunt pasibilă
şi voi fi trasă la răspundere. Cămătarul
vorbeşte de datorii, facturi, zălog, îmi scuipă pe jos.
El, cel care urma să-mi fie sprijin la bătrâneţe
e putred până la oase şi poartă pe nedrept numele tatălui său.
Îmi râde în faţă când îi spun că nu pot merge
la baie, ceva atât de ruşinos de rostit pentru mine.
Nu va mai râde când avocatul Stellenbosch
îmi va citi testamentul în biroul său. Sunt întreagă la minte.
Se poartă ca şi cum casa asta ar fi deja a lui; el, stăpânul,
eu, mama lui, un oaspete nedorit. Totul se întunecă în jur."
de Brian Docherty
primavera
vedeți
din nou copacii prin grădină au inflorit
un porumbel alb
a zburat peste munții făgăraș și
a adus în cioc o scrisoare
urmăresc
ceea ce visez
stând împreună cu un ziar
în cafeneaua de după colț
ascult
"fool în the rain"
[led zeppelin]
aov
