Un chip la ceas de asfinţit
un leagăn între veştedele frunze-ale zilei
o mireasmă de ploaie
fără pic de lumină
izvorul undei din adâncul apei
oglinda vie a oglinzii sparte
un chip în ale tăcerii balanţe
o piatră printre alte pietre
printre pâlpâirile ultimelor lumini ale zilei
un chip asemeni tuturor chipurilor pe care le-am visat.
de Paul Eluard
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pablo Picasso - Interior cu o fata desenand -1935. Ceea ce il face celebru pe Pablo Picasso este cubismul. Maestrul incearca sa reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafata bidimensionala a tabloului, fara a folosi insa mijloace iluzioniste, care sa lege forma si suprafata prin ingreunarea observarii diferentei dintre primul plan si fond. Obiectele sunt descompuse in parti de baza si apoi sunt reasamblate pe suprafata pictata. Incepand cu anul 1912, Picasso recurge la metoda "colajelor", cubismul intrand intr-o "faza sintetica". In acest mod, Picasso reuseste sa accentueze si mai mult diferenta intre suprafata tabloului si relieful obiectelor reprezentate.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Pablo Picasso
Titlul: Interior cu o fata desenand
Titlul original:
Data: 1956
Stilul: Cubism, Surrealism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Pablo Picasso(n. 25 octombrie 1881, Malaga – d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes), artist plastic spaniol.Picasso nu s-a putut mulţumi în viaţă cu un singur rol. Va juca multe, reale şi imaginare, dar pe toate cu aceeaşi pasiune. A fost andaluz şi catalan, spaniol şi francez. A fost un copil genial, la Paris un străin “iresponsabil”, din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soţ şi tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeştri ai penelului, care a rupt definitiv cu convenţiile stilului iluzionist şi figurativ, dominant încă din perioada Renaşterii. Aşa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, şi opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea şi totodată viaţa particulară a artistului. Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumuseţea şi erotismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistică – pictură, sculptură, poezie – reflectă multilateralitatea creaţiei lui Picasso care trăieşte pentru artă şi prin artă.
