Philip de Laszlo

bună ziua iubito

buna ziua iubito
îmi amintesc de ziua de ieri
m-ai ținut aproape
ne-am sărutat
inimile noastre au fost doar una.
suntem din nou împreună.
dar în curând ne vom trezi
pentru a vedea
încă o dată,
dacă a fost doar un vis.
dar în visele mele, vreau să stai.
din visele mele
nimeni nu te mai poate lua.

(cav)

 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Philip de Laszlo
Titlul:
Titlul original:
Data: 1915
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 90.2 x 9.2
Unde se găseşte: Colectie privata

Date despre pictor:

Philip Alexius de László, MVO (n. 30 aprilie 1869 - d. 22 noiembrie 1937 ) a fost un pictor maghiar cunoscut mai ales pentru portretele sale de personaje regale și aristocrate. În 1900, sa căsătorit cu Lucy Guinness Stillorgan, County Dublin , și a devenit cetățean britanic în 1914.

Nina Arbore - Natură statică cu regina-nopții - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI NINA ARBORE

* * *

în centrul parisului mă aşteaptă o casă

în care doar regina - nopţii şi pereţii albaştri sunt treji

în rest multă tăcere

în mirosul de pere şi mere
o melancolie

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Nina Arbore

Titlul : Natură statică cu regina-nopții

Titlul original: Natură statică cu regina-nopții

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Nina Arbore (8 octombrie 1889 – 7 martie 1942), pictoriţă şi graficiană româncă, născută la Tecuci.

După încheierea studiilor liceale făcute la Bucureşti, în anul 1906, se înscrie la Academia de Pictură din Miinchen. A studiat cu expresioniştii germani Iank, Fehr şi Schmidt şi cu coloristul francez Henry Matisse, artişti de prestigiu, cărora a încercat să le aducă un elogiu cu ocazia expoziţiei personale de pictură din anul 1928 de la Bucureşti. In anul 1929 a fost distinsă cu Diploma de onoare cl. I în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Arte Plastice de la Barcelona, Spania.

Este cunoscută mai mult pentru desenele expresive şi gravurile cu tematică socială, care au ilustrat paginile revistei „Cuvântul liber”, din perioada interbelică.

Multe dintre desenele şi gravurile sale au apărut în revistele „România muncitoare” şi „Cuvântul liber”.

S-a stins din viaţă în anul 1942, la Bucureşti, în urma unui accident.

Ozias Leduc - Băiat cu o felie de pâine - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI OZIAS LEDUC

* * *

cum poţi să stai închis în casă

singurel

cântând la muzicuţă

unei felii de pâine

când pe aleea noastră foşnesc castanii ?

e sărbătoarea lor şi-a noastră

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Ozias Leduc

Titlul : Băiat cu o felie de pâine

Titlul original:

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Ozias Leduc (8 octombrie 1864 – 16 iunie 1955) a fost un pictor din Quebec. S-a nascut in localitatea Saint-Hilaire-de-Rouville. Leduc a pictat multe portrete,natura statica si peisaje,precum si opere religioase.Este foarte cunoscut pentru lucrarea sa de decorare a bisericii Notre-Dame-de-la-Présentation din Shawinigan South, un proiect care i-a luat treisprezece ani pana l-a finalizat.A murit in Saint-Hyacinthe in 16 iunie 1955.

Ivan Aivazovsky - Crimea Immersed in dreams A Pensive Mon

Corabia beată

Cum lunecam la vale pe-a apelor oglinda
N-am mai simtit odgonul întins de edecari:
Cu chiote, Piei Rosii-i luasera drept tinta
Legându-i, goi, pe maluri, de coloratii pari.
De echipaje nu-mi mai pasa cum – ca poarta
Bumbac din Englitera ori grâu din Flandra. – Când,
Cu edecarii-odata, se stinse orice cearta,
Am fost lasat de Fluvii oriunde sa ma-avânt.
Eu, ce fusesem, iarna, mai surd decât un creier
De tânc, am dat navala prin al mareei val!
Si nici un promontoriu atins de-al meu cutreier
N-a mai vazut vreun iures atât de triumfal.
Furtunile-mi sfintira treziile marine.
Mai slobod decât dopul pe ape-am dantuit
- Si zice-se ca ele doar lesuri duc, haine -
Vreo zece nopti, iar farul neghiob nu mi-a lipsit!
Curata, verde unda, mai dulce decât pare
Copiilor chiar marul cel acru, m-a spalat
De varsaturi si pete de vin; zvârlind în mare
Si ancora si cârma, în voie m-a lasat.
De-atunci ma scald întruna în Marea lactescenta,
Ca-ntr-un Poem de astri patruns si devorând
Azurul verde-n care vreun înecat – absenta
Si palida stafie – coboara când si când;
Si-n care, dând culoare salciilor seninuri -
Deliruri si cadente ascunse-n straluciri, -
Mai largi decât ni-e lira, mai tari ca orice vinuri,
Fac sa dospeasca fierea rosieticei iubiri!
Stiu boltile ce crapa sub fulgerele dese,
Stiu trombele, si Seara, si Zorii plini de-avânt -
Popor de porumbite, – si am vazut, adese,
Tot ce crezuse Omul ca vede pe pamânt!
Vazut-am cum un soare patat de-un mistic sânge
Ilumineaza cheaguri prelungi si viorii, -
Cum draperia marii, fosnind, sub zari îsi strânge
Talazurile – parca eroi de tragedii!
Visat-am noaptea verde cu-omaturi uluite -
Saruturi care urca în ochii marii, lent, -
Miscarea unor seve în veci neauzite,
Fosforuri cântatoare arzând incandescent!
Urmat-am, luni de-a rândul, a valurilor turma -
Ca niste vaci zalude izbind în stânci, avan -
Fara-a visa ca talpa Madonelor, din urma
E-n stare a împinge puhavul Ocean!
Am dat peste Floride fantastice, în care
Erau ochi de pantere si piei de om si flori!
Treceam prin curcubeie întinse pe sub mare
Ca niste haturi pentru verzuiele vâltori!
Vazut-am bolti dospinde, cu stufarisuri, unde
Cu-ncetul putrezeste câte-un Leviatan!
De-asemeni, cataracte care se pot ascunde
Sub calmul plat, când fierbe al apelor noian!
Ghetari, bolti de jaratec, sori de argint si aur
Si sidefii talazuri, – epave-n vreun golf brun,
Unde, cazând din arbori scalâmbi, câte-un balaur
Mâncat de pureci, lasa un negricios parfum!
As fi dorit sa vada copiii-aceasta lume
A apei, – pestii-aceia de aur, cântatori.
- Ieseam în larg pe-un leagan de înflorite spume,
Ma-nnaripa o boare de taina, uneori.
Martir satul de Zone si Poli, purtam pe buze
Suspinul marii – balsam pentru-ostenitu-mi trunchi;
Ea îmi zvârlea flori negre cu galbene ventuze -
Si-ncremeneam precum o femeie, în genunchi…
Eram aproape-un ostrov podit cu gainaturi
De paseri cârcotase, cu ochi balai, – plutind
Pâna simteam ca-n plasa de-odgoane si de laturi
Coboara înecati, d-a-ndoaselea, dormind!
Velier pierdut sub parul atâtor mari pletoase,
Zvârlit de uragane-n eterul pustiit, -
Eu, caruia nici Hansa cu navele-i faloase
Nu mi-ar fi scos din apa scheletul cherchelit;
Eu, sloboda odrasla a fumului si-a cetii,
Ce sfredeleam chiar cerul, roscat precum un zid
Ce poarta – hrana dulce, visata de poetii
Blajini – licheni de soare si muci de-azur limpid;
Eu, scândura nauca, smaltata cu planete
Electrice, si trasa de hipocampi, pe când
Se pravaleau, izbite de Iulie cu sete,
Ultramarine ceruri cu pâlniile-arzând;
Eu, ce simteam la cincizeci de leghe departare
Maelstroamele si chitii gemând în rut, perechi -
Eu, torcatorul vesnic de-albastra nemiscare,
Duc dorul Europei cu parapete vechi!
Vazut-am siderale arhipelaguri, plauri
Al caror cer bezmetic spre nave sta deschis:
- O, Vlaga viitoare, milion de pasari de-aur.
T;i-s noptile acestea, loc de surghiun si vis?
Dar prea am plâns! Ajunge! Sfâsietori sunt zorii.
Cumplita-i orice luna, iar soarele-i amar:
M-a toropit iubirea, caci lâncezi i-s fiorii.
O, sparge-mi-s-ar trunchiul! în mare sa dispar!
De mai doresc vreo apa din Europa, iata
E balta neagra, rece, pe care-n asfintit
Un trist copil împinge, stând în genunchi, o biata
Barcuta, ca un flutur de Mai, abia itit.
O, nu mai pot sa lunec prin vraja voastra, valuri
Menite carabusii bumbacului sa fiti!
Nici sa înfrunt trufia drapelelor, pe maluri,
Nici sa plutesc sub ochii pontoanelor, cumpliti!

de Arthur Rimbaud




 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Ivan Aivazovsky
Titlul:Crimea Immersed in dreams A Pensive Mon
Titlul original: Крым
Data: 1852
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.
Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.
Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.

Friedrich von Amerling - Portretul Elise Kreuzberger -

Iubire

Te iubesc mai mult decât natura,
Fiindcă tu natura însăşi eşti,
Decât libertatea mi-eşti mai dragă –
Fără voi, ca un ocnaş trăieşti.
Te iubesc cu toată nebunia,
Ca pe-un hău, nu ca pe-un drum de roţi,
Te iubesc mai mult decât se poate,
Cât de mult – să înţelegi nu poţi.
Fără noimă te iubesc întruna,
Şi când beau şi-atunci când spun prostii;
Mult mai mult decât pe mine însumi
Te iubesc. Vreau sigură să fii.
Te iubesc mai mult decât pe Shakespeare
Decât toate cele pământeşti,
Mi-eşti şi decât muzica mai dragă,
Pentru mine, muzica – tu eşti!

de Evghenii Evtușenco



 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Friedrich von Amerling
Titlul: Portretul Elise Kreuzberger
Titlul original:
Data: 1837
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 57 × 45 cm
Unde se găseşte: Sammlungen des Fürsten von und zu Liechtenstein

Date despre pictor

Friedrich von Amerling (n. 14 aprilie 1803, Viena, d. 14 ianuarie 1887, Viena) a fost un important pictor portretist austriac. A activat la curtea imperială de la Viena, între 1835 și 1880.

Amerling, care provenea dintr-o familie de artiști, a studiat la Viena între 1815 și 1824, apoi la Praga între 1824 și 1826. A mai călătorit și pictat la Londra, Paris și Roma.

A realizat mai ales portrete ale nobililor și burghezilor înstăriți, iar unul dintre cele mai remarcabile este cel al împăratului Francisc I al Austriei.

Marie-Geneviève Bouliard - Autoportret

Izvorul noptii

Frumoaso,

ti-s ochii asa de negri incat seara

cand stau culcat cu capu-n poala ta

imi pare ca ochii tai, adancii, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste vai,

si peste munti si peste sesuri

acoperind pamantul

c-o mare de intuneric.

Asa-s de negri ochii tai,

lumina mea.

de Lucian Blaga

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Marie-Geneviève Bouliard

Titlul: Autoportret

Titlul original:

Data: 1792

Stilul: Realism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 55.5 × 46 cm

Unde se găseşte: Norton Simon Museum, Pasadena, California, USA

Date despre pictor:

Marie-Geneviève Bouliard (sa născut la Paris , 1763, a murit Saône-et-Loire ., 1825) a fost o artistă franceză care a pictat in principal portrete .

Ea a fost eleva lui Jean-Baptiste Greuze .

Aspasia este, un auto-portret, a fost produs în 1794. Acesta a fost expus în 1795 Salonul de la Paris unde a primit un Premiu de încurajare.

Portretul ei pictura unei actrițe, probabil Mlle. Bélier, a fost inclus în 1905 în Cartea Femeile Pictori ale lumii

John White Alexander - Studiu în negru şi verde - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JOHN WHITE ALEXANDER

* **

bruce springsteen se plimbă pe strazile din philadelphia

cher prin memphis

simona halep câştigă la beijing

devine numărul unu mondial

iar eu prizonier în casa cu pereţii plini de cicatrici

rămase după ce am scos cuiele

unde atârnau tablourile tale

mă plimb în gând prin new york

cu fata cu rochia  verde cu negru

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: John White Alexander

Titlul : Studiu în negru şi verde

Titlul original:

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

John White Alexander (7 octombrie 1856 – 1 iunie 1915), pictor simbolist american, ilustrator.

Si-a inceput cariera la New York, in 1875, lucrand pentru Harper’s Weekly ca ilustrator si caricaturist. Pleaca in 1877 la Paris, decis sa urmeze cursuri de arta, apoi la Munchen. Se inscrie la Kunstakademie, unde il are ca profesor pe Gyuala Benczur. In 1878 se alatura unei colonii de artisti plastici americani, fondata in Bavaria de Frank Duveneck, de car eil va lega o durabila prietenie. In 1879 cei doi vor pleca in Italia, unde Alexander se imprieteneste cu pictorul James McNeill Whistler si cu scriitorul Henry James. Revine in 1881 la New York, isi reia postul de ilustrator pentru Harper’s si este profesor de desen la Princeton. In scurt timp se va impune ca un portretist talentat si asaltat de comenzi.

Pana in 1893 era deja un nume cunoscut atat in America, dar si in Europa, iar in 1895 primeste o ampla comanda, de a realiza o serie de picturi murale cu titlul „Evolutia Cartii” pentru noua Biblioteca a Congresului din Washington. Dupa 1901 se implica tot mai mult in promovarea artelor plastice in America. Va continua sa realizeze numeroase picturi murale, dar si portrete.

Multe dintre portretele din perioada tarzie, in special cele infatisand femei, sunt mai curand studii psihologice decat simple redari ale asemanarii, iar tusele sale incep sa sugereze mai curand forme abstracte, iar culorile sunt aplicate in strat gros. (7 octombrie 1856 – 1 iunie 1915), pictor simbolist american, ilustrator.

Si-a inceput cariera la New York, in 1875, lucrand pentru Harper’s Weekly ca ilustrator si caricaturist. Pleaca in 1877 la Paris, decis sa urmeze cursuri de arta, apoi la Munchen. Se inscrie la Kunstakademie, unde il are ca profesor pe Gyuala Benczur. In 1878 se alatura unei colonii de artisti plastici americani, fondata in Bavaria de Frank Duveneck, de car eil va lega o durabila prietenie. In 1879 cei doi vor pleca in Italia, unde Alexander se imprieteneste cu pictorul James McNeill Whistler si cu scriitorul Henry James. Revine in 1881 la New York, isi reia postul de ilustrator pentru Harper’s si este profesor de desen la Princeton. In scurt timp se va impune ca un portretist talentat si asaltat de comenzi.

Pana in 1893 era deja un nume cunoscut atat in America, dar si in Europa, iar in 1895 primeste o ampla comanda, de a realiza o serie de picturi murale cu titlul „Evolutia Cartii” pentru noua Biblioteca a Congresului din Washington. Dupa 1901 se implica tot mai mult in promovarea artelor plastice in America. Va continua sa realizeze numeroase picturi murale, dar si portrete.

Multe dintre portretele din perioada tarzie, in special cele infatisand femei, sunt mai curand studii psihologice decat simple redari ale asemanarii, iar tusele sale incep sa sugereze mai curand forme abstracte, iar culorile sunt aplicate in strat gros.

Thomas Hill - Vale cu Cerbi

ANIVERSAREA CHEMAREA CUMPENELOR CU EUSEBIU CAMILAR

Nocturnă

Linişte, linişte...

trec cerbii prin arinişte...

Ce zână le aşterne oare

miraj de lună pe cărare?...

Auzi-i cum păşesc pe prund

spre râul cu argint în fund...

Frumoasa mea cu gene lungi

păşeşte lin, să nu-i alungi...

E-atâta feerie-n văi

şi-atâta dor în ochii tăi:

Şi mi te duci aşa curând

norocule duios şi blând...

...Poveste din arinişte,

azi zbucium vreau, nu linişte...

de Eusebiu Camilar

 

 

 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Thomas Hill

Titlul:Vale cu Cerbi

Titlul original: Valley with Deer

Data: 1879

Stilul: Romanticism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 48.58 x 33.97 cm

Unde se găseşte: Buffalo-Bill-Historical-Center- SUA

Date despre pictor:

Thomas Hill (11 septembrie 1829 – 30 iunie 1908) a fost un pictor american. A pictat multe picturi cu peisaje din California, in special din Yosemite Valley, precum si White Mountains din New Hampshire.

Hill facea anual excursii de schite in Yosemite, Mount Shasta, precum si in White Mountains. Hill se ocupa de o galerie de arta si un magazin de arta. Se intretinea din investitii in arta precum si din arta lui.Mariajul lui s-a incheiat in anii 1880. Spre sfarsitul vietii si-a deschis un atelier la hotelul Yosemite’s Wawona Hotel. Dupa ce a suferit un infarct, Hill a plecat din Yosemite de-a lungul coastei californiene, facand opriri in Coronado, San Diego si Santa Barbara. A murit in Raymond, California, in 30 iunie 1908 si a fost inmormantat in cimitirul Mountain View Cemetery din Oakland, California.

Clarence Gagnon - Moonrise

ANIVERSARE CU SONATA LUNII PENTRU EUSEBIU CAMILAR

Luntrea aurie

Dar nopţile acestea, frumoaso, cum de sunt,
Atât de diafane, din cer până-n pământ?

Pădurile par alge înalte-n clătinări...
Noi ne plimbăm alături pe fundul unei mări.

Lucirile acestea de sus, vor fi fiind
Sau astre, sau meduze prin adâncimi plutind...

De-aseară se zăreşte, cu cârma spre Apus,
O luntre aurie, deasupra noastră, sus...

Aşa ne urmăreşte de-aseară, pe-amândoi:
Stă drep deasupra noastră când ne oprim şi noi!

O, poate că din luntrea ce ne ţinteşte-aşa
Într-un târziu, o scară de raze s-o lăsa,

Şi dacă tu vroi-vei, ne vom sui. Apoi,
Cu luntrea aurie vom asfinţi şi noi.

de Eusebiu Camilar



 

------------------------------------------------------------------------------------ -
Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Clarence Gagnon
Titlul:Moonrise
Titlul original: Moonrise
Data: 1909
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Orazio Gentileschi - Tanara cantand la vioara

ANIVERSARE POETICA PE ACORDURI DE VIOARA CU EUSEBIU CAMILAR

Vioara

Din ce copac fantastic, din mari şi vechi păduri,
Ţi s-a durat vioara cu timpul în nervuri –

Că de ridici arcuşul, uşor, ca la un semn
Se redeşteaptă timpul încremenit in lemn?

S-a-ngândurat o clipă obrazul diafan:
Simţeai că-n lemn vioara cuprinde un ocean!

Din vastele-i întinderi profund să poţi să cânţi,
Îţi trebuie furtună grozavă să-l frămânţi...

De unde ai atâtea puteri de foc nestins,
Arcuşul tău să mişte oceanul necuprins?

De-acum voi şti: adese când treci, tu porţi solemn,
La subţioară timpul, încremenit în lemn.

de Eusebiu Camilar




 

------------------------------------------------------------------------------------ -
Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Orazio Gentileschi
Titlul: Tanara cantand la vioara
Titlul original:
Data: 1624
Stilul: manierism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor

Orazio Lomi Gentileschi (1563–1639) a fost un pictor italian al stilului baroc, unul dintre cei mai importanti pictori influentati de Caravaggio (asa numitii caravaggisti). A fost tatal pictoritei Artemisia Gentileschi.
La sfarsitul anilor 1570 sau la inceputul anilor 1580, Gentileschi s-a mutat la Roma si s-a asociat cu pictorul peisagist Agostino Tassi, executand figurile pe fundalul cu peisajele acestui artist de la Palazzo Rospigliosi. A lucrat si la bisericile Santa Maria Maggiore, San Nicola din Carcere, Santa Maria della Pace si San Giovanni din Laterano.
In 1626 a plecat din Franta ca sa lucreze pentru Charles I al Angliei si a ramas acolo pentru tot restul vietii. Lucrarile lui au devenit mai conventionale si decorative,insa erau apreciate de aristocratia locala pentru clasicismul lor. Van Dyck l-a inclus in portretele sale cu cei mai ilustri oameni.
Gentileschi a murit i

n 1639 la Londra.

Friedrich von Amerling - Immersed in dreams A Pensive Mon

rănit cu iubire

micuță fată cu păr negru
și ochi îngăduitori
când va veni vremea
să folosești cuțitul
nu voi tresări și
nu te voi învinui,
în timp ce voi conduce de-a lungul țărmului singur,
în timp ce palmele vor flutura,
urâtele palme grele,
întrucât cei în viață nu sosesc,
întrucât cei morți nu părăsesc,
nu te voi învinui pe tine,
în schimb
îmi voi aminti săruturile
buzelor noastre rănite cu dragoste
și cum mi-ai dat
tot ce-ai avut
și cum
ți-am oferit ce-a mai rămas
din mine,
și îmi voi aminti camera ta mică
sentimentul că ești
lumina din fereastră
înregistrările tale
cărțile tale
cafeaua noastră de dimineață
serile noastre, nopțile noastre
trupurile noastre vărsate împreună
dormind
curenții mici care pluteau
imediat și pentru totdeauna
piciorul tău, piciorul meu
brațul tău, brațul meu
zâmbetul tău și căldura-ți
care m-au făcut să râd
din nou.
micuță fată cu păr negru și ochi îngăduitori
tu n-ai nici un
cuțit. cuțitul e
al meu și n-am să-l folosesc
încă.
 
 de Charles Bukowski




 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Friedrich von Amerling
Titlul: Immersed in dreams A Pensive Mon
Titlul original:
Data:
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor

Friedrich von Amerling (n. 14 aprilie 1803, Viena, d. 14 ianuarie 1887, Viena) a fost un important pictor portretist austriac. A activat la curtea imperială de la Viena, între 1835 și 1880.
Amerling, care provenea dintr-o familie de artiști, a studiat la Viena între 1815 și 1824, apoi la Praga între 1824 și 1826. A mai călătorit și pictat la Londra, Paris și Roma.
A realizat mai ales portrete ale nobililor și burghezilor înstăriți, iar unul dintre cele mai remarcabile este cel al împăratului Francisc I al Austriei.