***
de aproape patruzeci de ani
croitorul
stă atârnată
lângă biroul meu
nu văd nimic ciudat
aov
***
afară
se înnegurează
nici o pasăre
nu zboară
ceea ce poate urma
va urma
mă uit la o frunză de tei
și ascult
"peace will come"
[melanie]
aov
***
acasă
așezat la masa din bucătărie
unde stătea liliana
ascult
"the nickel song"
[melanie]
aov
***
roland garros continuă
pe cine mai interesează ucraina ?
în țara lui paul goma plouă
aov
duminică
m-am întâlnit cu helen
în restaurantul saga
acolo m-a învățat
să nu mai țip
să nu îmi pierd răbdarea
să îmi cer scuze
Willie Nelson
cânta
"I'll Love You Till The Day I Die"
aov
Op. posth. nr. 9
"Verdictul se-arată cum sporește… doamne, sigur sunt
că judecata asta din luna august va pronunța sentința
Nevinovat pe motiv de moarte.
În afara declarației ce o voi spune-acum, nimic mai mult,
toate crimele din orice timp când el și-a dat silința
să moară au cauza în altă parte
în răsuflarea necunoscuților, vinovăția îi face să transpire
în timp ce privirea lui Henry, clientul meu, de oțel curat
rămâne liberă, cât s-o putea,
de toată tulburarea asta, iar în a ei zidire
se-ntinde Henry limpede ca un inel de ceapă așezat
în sendviș, să zicem că așa.
El ne-a condimentat: doamne, aici mizerabila eroare
o descopăr: l-am judecat când n-am știut
și judecata fu greșită,
căci nu-i de crimă-n stare, doar a venit ca sare
de conservat în cazurile pe care le-am expus
aici. Nu vreau să fie prelungită"
de de John Berryman
***
în cafeneaua
de la capătul lumii
unde toată lumea mergea pe vârfuri
o femeie cu părul cârlionțat
spunea bancuri politice
pe treptele cafenelei
cântau
Humble Pie
"30 Days In The Hole"
aov
luni
atât de ușor e-
să strigi
în gura mare
"stop war"
încep dimineața cu
"The Unknown Soldier"
[The Doors]
aov
***
în haremul lui abdulmejid
o femeie de 20 de ani
în fiecare seară
citește din "faust"
nu știu cum reușește
aov
După-amiază târzie, Allan Bank
"Bună. Ploaia face lumea timidă.
Atunci
vine seara și singurătatea.
Nu mă interesează veverițele,
doar streșinile
și poveștile pe care le spun:
tristețea lemnului ud
și lumea
văzută fad de la fereastră,
doar păsărelele pe care
ploaia nu le poate opri
sau tăcerea și acest birou:
stilourile lui, lupa, mașina de scris
mesajele lăsate la urmă:
Astăzi e o zi minunată
Sub copaci, se adună întunericul.
Astăzi s-a sfârșit
alen bank am venit
înainte să fi început.
să picteze ceva.
Drumul spre casă e lung
Te iubesc dar totul
se năruie.
Nu știu cu ce să încep
Prin ochii mei, cuvintele
îmi sunt pădure
dar stiloul meu, stiloul meu
știe calea."
de Clare Shaw
Drumul de o mie de li
"Oraș medieval
în care mai trăiesc doar 61 de suflete
zeci de canale navigabile
pescari și cerșetori pe maluri
nisip fin și scoici ridicate de furtună
la înălțimi amețitoare
și când bate musonul bărcile vechi
se dezmembrează deodată
ca florile fanate
în zare nava care merge sau stă
durerea pe care-o resimte stânca
ce iese din mare și mă învelește
suntem făcuți pentru a ne teme de clipele ce eșuează
suntem mai fragili ca eucalipții
mai ageri decât pietricica ce se strecoară-n pantofi
și parcurge incognito drumul de o mie de li
al vieții al morții și al reînvierii"
de Constantin Abăluță
malŝparitaj tagoj vocea ellei fitzgerald cântând ”i can't believe that you're in love with me” îmi aduce aminte de zilele pierdute ș...
