Vladimir Yevgraphovich Tatlin - Model - Aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI VLADIMIR YEVGRAPHOVICH TATLIN

* * *

vreau să fiu un supemodel

în noaptea târzie

vreau să apar pe prima pagină

a unei reviste de modă

înconjurată de basme

în fiecare zi

(cav)

-----------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Vladimir Yevgraphovich Tatlin

Titlul: Model

Titlul original:

Data: 1913

Stilul: Cubism

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste: Tretyakov Gallery, Moscow, Rusia

Date despre pictor:

Vladimir Yevgraphovich Tatlin (în rusește: Владимир Евграфович Татлин; 28 decembrie [O.S. 16 decembrie] 1885 - 31 mai 1953) a fost pictor și arhitect sovietic.

Philip Wilson Steer - Strada pe timp de ploaie

ANIVERSAREA UNUI IMPRESIONIST ENGLEZ - PHILIP WILSON STEER

Când plouă

Plouă. Acest picurat ce îl aud
neregulat, ocazional, aproape linişte
căzînd de pe maluri, e o ploaie
care, de îmi astup urechile, tot o voi auzi, continuă
şi verticală în noaptea calmă pe care numai ea
o întretaie.

În mine tot aşa, precum în noapte, ceva
se rupe. O întrerupere ce se deschide,
o radere se instalează în fluidul timpului.

Plouă. Iar ceea ce în mine se separă
se-ndepărtează retractil şi fugitiv. Nu ştiu
ce a fost rupt. Ceva a fost, e sigur.
Ceva ce nu rămîne. Ce nu se mai întoarce
niciodată.
Plouă. Dar, dacă în ploaia ce voi auzi-o într-o zi
am să aud cum se întoarce aceea ce acum se-ndepărtează,
voi şti prea bine că altă ploaie rupe
ceva. O întrerupere
se deschide din altă întrerupere ce-a fost
şi altă radere-n fluenţa timpului
se instalează,
din ceea veche-n mine la fel precum din mine în vechea
radere.

de Jorge de SENA

 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Philip Wilson Steer
Titlul: Strada pe timp de ploaie
Titlul original:
Data: 1887
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Colecţie privată

Date despre pictor:

Philip Wilson Steer(n: 28.12.1860 – d: 18.04.1942)a fost un pictor englez. Fiul unui pictor, Philip Steer, a lucrat la departamentul de monede si medalii din British Museum in 1875, dar a considerat ca postul impunea mult prea multa rigurozitate si s-a reintors la pictat. A studiat la o scoala de arta sub indrumarea lui John Kemp, iar in perioada 1880-1881 s-a inscris la scoala de desen din Kensington. A fost respins de Academia Regala de Arta si a plecat la Paris in octombrie 1882, unde a studiat la Academia Julian sub indrumarea profesorului William-Adolphe Bouguereau. In ianuarie 1883 s-a transferat la Ecole des Beaux-Arts si s-a aflat sub indrumarea lui Alexandre Cabanel. Steer si-a expus operele la Academia din Londra si la galerii din Paris. Primele sale tablouri pastrau ceva din stangacia unui adolescent, insa cele care au urmat intoarcerii sale in Anglia sunt considerate adevarate capodopere.

Félix Edouard Vallotton - Tînără cîntând la pian

ANIVERSAREA PICTORULUI IMPRESIONIST FELIX EDOUARD VALLOTTON

Jurnalul zilei de azi.

După cutremurul de noaptea trecută, azi am cîntat jazz, la un pian special – cu 46 de clape, 5 octave, două terţe. Nimic deosebit pînă acum. Încântarea a venit pe parcurs.
La început am cîntat, sonata în si bemol major, urmată de o melodie despre artă şi la Vita e bella, amintindu-mi de Benigni (ce actor minunat). Începuse să ningă , timp în care gîndul m-a dus pe cărări de munte, pe creste şi în Bucegi. Am schimbat puţin repertoriul cîntând despre crepuscul, refugiu şi recompensa de dimineaţă, terminînd cu azi cînt jazz. Acum sînt o tăcere. Îmi voi continua concertul, mîine. (cav)
------------------------------------------------------- -
azi cînt jazz

de astăzi nu va mai cînta cocoşul
lipsa lui mă duce cu gîndul
la moartea căprioarei
miros de carne sub unghii
mă bîntuie gîndul că n-am să mai pot scrie
azi cînt jazz
cobor etajul de jos al fiinţei
muzica e pretextul
care mă salvează.

de Mihaela Stanciu
din volumul Azi cînt jazz,
2016 casa de pariuri literare





 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Félix Edouard Vallotton
Titlul: Tînără cîntând la pian
Titlul original:
Data: 1904
Stilul: Post-Impresionism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea: 57 x 43.5 cm
Unde se gaseste: Hermitage Museum, Saint Petersburg, Rusia

Date despre pictor:

Félix Edouard Vallotton (28 decembrie 1865 – 29 decembrie 1925) a fost un pictor si grafician elvetian asociat cu Les Nabis. A avut un rol important in dezvoltarea gravurii moderne in lemn. A petrecut multe ore in muzeul Luvru, unde a admirat lucrarile lui Holbein, Dürer si Ingres; acesti artisti vor ramane modele pentru Vallotton pe toata durata vietii sale. Primele sale lucrari, ca de exemplu "Ingresque Portrait of Monsieur Ursenbach" (1885) au fost lucrate in traditia academica, iar autoportretul sau din 1885 a primit o atentie importanta la Salonul artistilor francezi din 1886. In perioada urmatoare, Vallotton a pictat, a scris critica de arta si a facut numeroase lucrari grafice. In 1891 a executat prima sa gravura in lemn, un portret a lui Paul Verlaine. Gravurii sale in lemn produse in anii 1890 au aparut in periodice si carti din Europa, precum si din Statele Unite, recunoscandu-se ca fiind fundamental inovatoare in gravura. Vallotton a fost considerat leader in renasterea gravurii in lemn ca mediu artistic.
Prin 1892 s-a alaturat miscarii artistice Les Nabis, un grup de tineri artisti din care faceau parte artistii Pierre Bonnard, Ker-Xavier Roussel, Maurice Denis si Edouard Vuillard, cu care Vallotton a avut relatii de prietenie pe viata.
A fost un artist prolific intotdeauna, iar la sfarsitul vietii avea peste 1700 de picturi si aproximativ 200de gravuri, in afara de sutele de desene si cateva sculpturi.A murit la o zi dupa aniversarea varstei de 60 de ani, dupa o operatie de cancer in Paris in 1925.

Philip Wilson Steer - Portrait of Miss Scobell in a Bathchair (The Convalescent)

tăcerea nu e linişte

îmi iau timp să-mi amintesc de noi

încerc să-mi ordonez gîndurile

aşa cum ne-aşeza învăţătoarea în curtea şcolii: doi cîte doi

careul meu o ia razna

gîndurile se proptesc de pereţi

tăcerea nu e linişte

e strigăt storcit pe ziduri

în jur e-atîta aer şi-atîta utopie

de Mihaela Stanciu

din volumul Azi cînt jazz,

2016 casa de pariuri literare

-----------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Philip Wilson Steer

Titlul: Portrait of Miss Scobell in a Bathchair (The Convalescent)

Titlul original: Portrait of Miss Scobell in a Bathchair (The Convalescent)

Data: 1898

Stilul: Impresionism

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste: Southampton City Art Gallery, Southampton, UK

Date despre pictor:

Philip Wilson Steer(n: 28.12.1860 – d: 18.04.1942)a fost un pictor englez. Fiul unui pictor, Philip Steer, a lucrat la departamentul de monede si medalii din British Museum in 1875, dar a considerat ca postul impunea mult prea multa rigurozitate si s-a reintors la pictat. A studiat la o scoala de arta sub indrumarea lui John Kemp, iar in perioada 1880-1881 s-a inscris la scoala de desen din Kensington. A fost respins de Academia Regala de Arta si a plecat la Paris in octombrie 1882, unde a studiat la Academia Julian sub indrumarea profesorului William-Adolphe Bouguereau. In ianuarie 1883 s-a transferat la Ecole des Beaux-Arts si s-a aflat sub indrumarea lui Alexandre Cabanel. Steer si-a expus operele la Academia din Londra si la galerii din Paris. Primele sale tablouri pastrau ceva din stangacia unui adolescent, insa cele care au urmat intoarcerii sale in Anglia sunt considerate adevarate capodopere.

Anna Razumovskaya - Marlene Dietrich

ANIVERSAREA ÎNGERULUI ALBASTRU CU MARLENE DIETRICH

Lili Marleen

In fata cazarmii, la usa, draga mea,
Era un felinar, si-acum mai e asa
Asa am vrea sa ne revedem
Tot langa lampa sa mai stam
Candva, Lili Marleen, candva, Lili Marleen

Umbra aceea era a ta si-a mea
Caci ne-am iubit atat si totul se vedea
La piept eu te strangeam, te sarutam
Cand langa lampa noi stateam
Atunci, Lili Marleen, atunci, Lili Marleen

Lampa-ti stie pasii, mersul elegant
Seara mereu arde, de mine a uitat
Iar daca soarta cruda m-ar lua
La felinar cine-ar mai sta?
Doar tu, Lili Marleen, doar tu, Lili Marleen?

Din linistea-ncaperii, din pamant, abis,
Gurita ta, iubind, ma salta ca-ntr-un vis
Cand ceata cea tarzie va cadea
La felinar oare vom sta
Noi doi Lili Marleen, noi doi Lili Marleen?

versuri de Hans Leip
muzică de Norbert Schultze

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------- -
Marlene Dietrich (n. 27 decembrie 1901 Schöneberg (astăzi în Berlin) – d. 6 mai 1992, Paris) a fost o actriță și cântăreață germană.
Este prima actriță germană care a ajuns celebră în Hollywood. De-a lungul carierei, Dietrich s-a reinventat constant, începând a fi cântăreață de cabaret, fată din cor și actriță în filme germane în Berlinul anilor '20, stea de la Hollywood de-a lungul anilor '30, și în final, o interpretă internațională, devenind una din idolii secolului al XX-lea. Dietrich a fost bisexuală. În 1939 Dietrich a devenit cetățeană a Statelor Unite.

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Anna Razumovskaya
Titlul original: Marlene Dietrich
Data: 1939
Stilul: Art deco
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Conroy Maddox - Rendezvous

AZI UN RENDEZVOUS PE RAPSODIA ALBASTRĂ CU PICTORUL SUPRAREALIST CONROY MADDOX

Pe pămînturile de dincolo de mare

Pe pămînturile de dincolo de mare,
stă Iubirea mea, aşezată.
Ochii ei ţintuiesc noaptea,
sînul ei ridicat

respiră în blînde suspine
peste scrisorile pe care le scrie
tăcerea mea de absent,
de distant şi de prezent
în corpul ce se răsuceşte
de dorul de mine.

O, Iubirea mea, iubita mea,
auzul meu, vorba mea,
doamna amărăciunii mele.

de Jorge de SENA

 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Conroy Maddox
Titlul: Rendezvous
Titlul original: Rendezvous
Data: 1939
Stilul: Suprarealism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Colecţie privată

Date despre pictor:

Conroy Maddox (27 decembrie 1912 - 14 ianuarie 2005) a fost un pictor englez suprarealist, collagist, scriitor și lector; și o figură cheie în mișcarea Birmingham suprarealiste.
El sa născut în Ledbury, Herefordshire, și a descoperit suprarealismul în 1935. a fost inspirat de artiști precum Max Ernst, Oscar Domínguez și Salvador Dalí, el a respins pictura academică în favoarea tehnicilor care au exprimat spiritul suprarealist de rebeliune. Maddox a intrat oficial Grupul britanic suprarealist în 1938.

George Romney - Charles Lennox - Aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI GEORGE ROMNEY

* * *

citim

cărți diferite

cu probleme mărunte şi

întâmplări banale

cu actori cu mai multe feţe

descoperim

aceeași lume

aceeași distribuție

același rival

timpul

(cav)

-----------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: George Romney

Titlul:Charles Lennox

Titlul original: Charles Lennox

Data: 1777

Stilul: Rococo

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802) a fost un pictor portretist englez. George Romney s-a nascut la Beckside in Dalton-in-Furness, Lancashire si dupa ce a intrat la scoala din Dendron, la varsta de 11 ani, tatal sau l-a dat ca ucenic la un producator de mobilier. In 1755 a plecat la Kendal sa invete pictura de la un artist din Cumberland, Christopher Steele. Prin 1757, Romney devenise deja un renumit portetist. In 1762, casatorit si cu doi copii a plecat la Londra, unde lucrarea sa „The Death of General Wolfe” a castigat un premiu al Societatii Regale de Arta. Curand, Romney a inceput sa aiba o afacere prospera de portretist in Long Acre. Multe dintre lucrarile sale reprezentau aristocrati locali, de la gentlemen instariti si ofiteri militari, pana la doamne, copii si familii intregi.

In ciuda succesului sau, George Romney nu a fost invitat niciodata sa intre sau sa se alature Academiei Regale. In 1773 a calatorit in Italia cu pictorul Ozias Humphrey pentru a studia arta in Roma si Parma, reintorcandu-se la Londra in 1775 pentru a se rezuma la afaceri, de data aceasta in Cavendish Square. In 1782 a intalnit-o pe Emma Hamilton (care se numea atunci Emma Hart) si care a devenit muza sa. A pictat peste 60 de portrete ale ei in diferite poze, uneori ca personaj mitologic.Dupa o absenta de aproape 40 de ani s-a intors la familia lui din Kendal in vara lui 1799

George Romney - Lady Hamilton

SĂRBĂTOARE CU PICTORUL PORTRETIST GEORGE ROMNEY

Ca ochii tai

Câteodată,
precum ochii tăi,
inima se limpezește,
că poți vedea dincolo de gând,
până în Dumnezeu.

Peste gardul de școală al Lui
se aud
clopoțeii râzând...

Alteori,
ca o negură din neunde
se face-nserare
deasupra inimii mele,
ca printre coarne de cerb
violetul pietrelor rare.
Atunci,
ochii tăi, aproape plângând,
îmi repetă, mereu și mereu,
să nu uit intraductibilul verb
din limba clopotului mare.

Ochii tăi, mai frumoși ca oricând...

de Dumitru Ichim

 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: George Romney
Titlul: Lady Hamilton
Titlul original: Lady Hamilton
Data: 1782
Stilul: Romantic
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

George Romney (26 decembrie 1734 – 15 noiembrie 1802) a fost un pictor portretist englez. George Romney s-a nascut la Beckside in Dalton-in-Furness, Lancashire si dupa ce a intrat la scoala din Dendron, la varsta de 11 ani, tatal sau l-a dat ca ucenic la un producator de mobilier. In 1755 a plecat la Kendal sa invete pictura de la un artist din Cumberland, Christopher Steele. Prin 1757, Romney devenise deja un renumit portetist. In 1762, casatorit si cu doi copii a plecat la Londra, unde lucrarea sa „The Death of General Wolfe” a castigat un premiu al Societatii Regale de Arta. Curand, Romney a inceput sa aiba o afacere prospera de portretist in Long Acre. Multe dintre lucrarile sale reprezentau aristocrati locali, de la gentlemen instariti si ofiteri militari, pana la doamne, copii si familii intregi.
In ciuda succesului sau, George Romney nu a fost invitat niciodata sa intre sau sa se alature Academiei Regale. In 1773 a calatorit in Italia cu pictorul Ozias Humphrey pentru a studia arta in Roma si Parma, reintorcandu-se la Londra in 1775 pentru a se rezuma la afaceri, de data aceasta in Cavendish Square. In 1782 a intalnit-o pe Emma Hamilton (care se numea atunci Emma Hart) si care a devenit muza sa. A pictat peste 60 de portrete ale ei in diferite poze, uneori ca personaj mitologic.Dupa o absenta de aproape 40 de ani s-a intors la familia lui din Kendal in vara lui 1799.

Maurice Utrillo - Piaţa Abbesses iarna

ANIVERSAREA PICTORULUI FRANCEZ MAURICE UTRILLO

Zăpada

Ce-mbietor, ce agreabil, ce plăcut,
Când crengile-n păduri s-au dezbrăcat,
E să asculţi poveşti dintr-un trecut…
Când neaua e pufoasă pe solul îngheţat!


Când doar un plop se-avântă sub cerul cel opac
Iar sub mantaua albă atâtea se ascund…
Un corb nestingherit se leagănă-n copac
Precum o giruetă în vârful unui turn.

de Alfred de VIGNY

 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Maurice Utrillo
Titlul: Piaţa Abbesses iarna
Titlul original:
Data: 1782
Stilul: Post-Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 81 x 65 cm
Unde se gaseste: Colecţie privată

Date despre pictor:

Maurice Utrillo (n. 26 decembrie 1883, Paris - d. 5 noiembrie 1955, Dax) a fost un pictor francez, fiu al pictoriței Suzanne Valadon.
Maurice Utrillo s-a născut în ziua de 26 decembrie 1883 la Paris, în cartierul Montmartre, fiu al pictoriței Suzanne Valadon (cu nume adevărat: Marie-Clémentine Valade), tatăl fiind necunoscut. În 1891, Miguel Utrillo y Morlius, pictor și critic de artă catalan, îl recunoaște drept fiu al său, îi acordă paternitatea și numele, deși - cu mare probabilitate - nu a fost cu adevărat tatăl său.
Victimă a repetatelor abuzuri de alcool, este condamnat în 1911 de un tribunal corecțional pentru atentat la pudoare. În anii următori, 1912, 1913 și 1914 este internat în repetate rânduri în clinica doctorului Revertégat din Sannois. Între 9 și 26 decembrie 1914 este internat în clinica psihiatrică a spitalului Sainte-Anne, după repetate acte de agresiune, apoi - până pe 18 ianuarie 1915 - în ospiciul din Villejuif, în urma unei tentative de sinucidere. Medicii pun diagnosticul de „degenerescență mentală pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe („période blanche”).
În ultimii ani duce o viață austeră, continuând să picteze mult, dar cu mai puțină strălucire, reputația lui în continuă creștere fiind asigurată de expoziții retrospective (1950: Expoziție personală la Bienala de la Veneția) cu lucrări realizate mai demult. Maurice Utrillo moare pe 5 noiembrie 1955 în Dax, localitate balneară unde se găsea împreună cu Lucie. Este înmormântat în cimitirul Saint-Vincent din Montmartre.

Renato Guttuso - Strada

O ANIVERSAREA CU RENATO GUTTUSO

Cine vorbeşte de plecări …

Cine vorbeşte de plecări, de despărţiri…
De cîte ori în viaţa-mi am plecat,
m-am despărţit mereu de oameni şi de locuri
la care m-am întors, spre-a le găsi schimbate…
nici n-aş putea să spun. Iar uneori, a mă despărţi
însemna doar să păşesc cu o melancolie vagă
pe străzile oraşului în care nu lăsam în urmă
pe nimeni care să mă ţină minte. Doar uneori,
primeam printr-o privire vagă
cîte-o imagine a unui colţ, a unei licăriri
iluminînd înceţoşate ziduri…
Nu mulţi vor fi avut o viaţă-ntreagă
această febră de-a se mişca prin lumi diverse
într-o nerăbdătoare căutare a nimicului nostru
iar din el a ceea ce-i neprefăcut în oameni şi în lucruri.
Şi nu vor fi avut în memorie
atît de multe ori plecînd mereu departe,
pentru a şti mereu că totdeauna pleacă
şi niciodată nu se vor întoarce. Chiar şi iubirea
care încrezătoare-aşteaptă revenirea, deja aceeaşi
nu mai e, deşi-i mai arzătoare
sub părul ce le e mai alb.

de Jorge de SENA


 

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Renato Guttuso
Titlul: Strada
Titlul original: la strada
Data: 1956
Stilul: Realism socialist
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Renato Guttuso (*26 decembrie 1911, Bagheria / Sicilia - 18 ianuarie 1987, Roma) a fost un pictor italian și un militant comunist cunoscut. Este considerat un maestru al realismului italian și a devenit în perioada anilor 1950-1960 un adept al realismului socialist.
În 1950 i se acordă premiul Consiliului Mondial al Păcii. În 1956, la cea de a XXVIII-a Bienală de la Veneția, i se decernează Premiul de pictură pentru compoziția "La spiaggia" ("Plaja"), tablou de mari proporții în care este proiectată o panoramă a vieții moderne, relevând eleganța cuceritoare a frumuseții juvenile
Fascinat de modelul dantesc, execută între 1959 și 1961 un ciclu de ilustrații la Divina Commedia de Dante Alighieri, care vor fi publicate în volum în 1970 cu titlul "Il Dante di Guttuso". În 1965 realizează ilustrațiile la romanul "Mizerabilii" de Victor Hugo. În 1972 pictează tabloul "I funerali di Togliatti" ("Funeraliile lui Togliatti") în vădită manieră realist socialistă.
Renumitul său tablou "La Vucciria", redând faimoasa piață (mercato) din Palermo, exprimă cu un realism crud aspectul pitoresc al mărfurilor expuse (carne, legume și fructe), într-o aglomerare de personaje, de parcă se aud strigătele negustorilor ambulanți sicilieni.

George Michael - Craciunul Trecut

O ZI TRISTĂ: WHAM ŞI-A PIERDUT VOCALISTUL -GEORGE MICHAEL (53)

25.12.2016

Craciunul Trecut

Craciunul Trecut

Ti-am oferit inima mea

Insa chiar a doua zi,

Tu ai renuntat la ea

Anul acesta,

Pentru a ma ferii de lacrimi,

O voi oferii unei persoane speciale...

Craciunul Trecut

Ti-am oferit inima mea

Insa chiar a doua zi,

Tu ai renuntat la ea

Anul acesta,

Pentru a ma ferii de lacrimi,

O voi oferii unei persoane speciale...

Candva dezamagit si de doua ori mai retinut

Pastrez distanta,

Dar tu inca imi atragi privirea

Spune-mi iubito,

Oare mai ma recunosti?

Ei bine, a trecut un an

Nu ma surprinde...

Craciun fericit!

Am impachetat-o si am trimis-o

Cu un bilet in care spune "Te Iubesc"

Si vorbeam serios,

Acum stiu cat de fraier am putut sa fiu

Dar daca m-ai saruta acum

Stiu ca m-ai fraierii din nou

Craciunul Trecut

Ti-am oferit inima mea

Insa chiar a doua zi,

Tu ai renuntat la ea

Anul acesta,

Pentru a ma ferii de lacrimi,

O voi oferii unei persoane speciale...

O camera aglomerata,

Prieteni obositi,

Ma ascund de tine si de sufletul tau gheata

Doamne, am crezut ca esti cineva de incredere

Eu?

Cred ca am fost doar un umar pe care sa plangi

Chipul unui indragostit cu o vapaie in a lui inima

Un om sub acoperire pe care tu l-ai facut bucati

Acum am gasit o dragoste adevarata

Si tu nu ma vei mai fraierii din nou...

Craciunul Trecut

Ti-am oferit inima mea

Insa chiar a doua zi,

Tu ai renuntat la ea

Anul acesta,

Pentru a ma feri de lacrimi,

O voi oferii unei persoane speciale

the Wham

-----------------------------------------------------------------

Geórgios Kîriákos Panagiótou (greacă Γεώργιος Κυριάκος Παναγιώτου, n. 25 iunie 1963, Londra, Regatul Unit, d. 25 decembrie 2016, Oxfordshire, Regatul Unit), cunoscut mai bine ca George Michael a fost un cântăreț și compozitor englez de origine greacă. A devenit popular fiind vocalist al formației Wham! și apoi fiind solist.

A vândut mai mult de 100 de milioane de albume la nivel mondial.

---------------------------------------------------------------------