Anna
dimineața devreme
Anna mă înreabă
ce faci toată ziua?
visez
și rătăcesc
în o mie și una de nopți
și să mă joc printre stele
aov
***
afară este foarte frig deși este aprilie
trupul meu aruncat pe fotoliu
urmărește
„Încă un rând”
recomandat de un actor parapantist
prieten cu duhul albastru
tipul care face reclamă la berea Carlsberg
joacă foarte bine
“probabil”
aov
Scrisoare
"Îti trimit alaturi o amintire
înca vie. Sa ai mare grija de ea pâna la întoarcerea mea.
Îi trebuie putina pâine, mult aer si lumina,
si poate câteva pene noi
pe care le vei gasi la Vocea de la Etajul Trei.
Sa ai mare grija de ea pâna la întoarcerea mea
Vorbesc mult despre tine aici, dar ei nu cred în trupul tau
fiindca nu l-au vazut niciodata,
nici în ochii tai, fiindca nu au privit niciodata cu ei.
Cu toate acestea eu te port tot timpul cu mine,
ca într-un cântecel indonezian:
„Eu te port în genunchii mei.”
În rastimpuri te întâlnesti cu câte cineva,
când ma împiedic sau la frizerul care-mi mai adauga câteva fire de par,
si el te crede
cum crede cineva în strângerea mâinii mele
sau în stângacia mea.
Aproape ca m-am vindecat.
Lumina, aici, este usoara, pentru ca aerul
este usor. Uneori,
prin fereastra deschisa, intri de bunavoie.
Intri cum dormeai.
si-atât de intensa e goliciunea ta
încât de-atâta alb ma trezeste din nou.
Iei loc la masa ca o papusa de zapada, o fata
de apa de zapada vie
iar eu îti pregatesc un mic-dejun cu totul alb:
o cupa de zapada, pâine cu iasomie, un peste imaginar si deschis la culoare;
ma simt uneori bolnav de sanatate.
Scrie-mi cu cine ai mai facut cunostinta
si cui îi împartasesti vorbele mele.
Pentru tine si pentru ei îti voi trimite mâine
un soare uscat în mod special în Italia,
pe care-l vei pune la macerat ca pe-o piersica. Sa-i saluti din partea mea.
Spune-le: aproape ca m-am vindecat.
Spune-le: la întoarcerea mea, or sa-mi înfloreasca vorbele-n ferestre.
Aici ma gândesc mult la tine. Beau multa zapada.
si e ca si cum te-as bea pe tine,
atunci când dormi.
În prima ta dimineata.
În prima mea dimineata."
de Sybren Polet
(tradusa de Linda Maria Baros)
Frumosul tablou
"mai taie din frumosul tablou cu oameni
așa încît să poți lăsa deoparte lacrimile
pe care ți le stoarce orice om; taie orice urmă de om:
să nu-ți mai amintească nici un drum de mersul țanțoș,
nici cîmpul de vreo pîine, pădurea de casă și dulap,
piatra de zid, izvorul de apa de băut, iazul, lacul sau marea
de vreun înotător, de bărci, vîslași, corăbii sau vapoare,
nici stînca de cățărător, nici norișorii
de cei ce-nfruntă vremea, nici peticul de cer
de vreo privire-n sus, de avioane sau rachete – nimic
să nu aducă aminte de nimic; ci doar albul de alb
negrul de negru, roșul de roșu, dreapta de dreaptă
rotundul de rotund;
de leac să-i fie sufletului meu bolînd."
de Ernst Jandl
(traducere de Gabriel H. Decuble)
sur la monto
am un vis pe
care îl duc cu mine
un vis de icar
doar vulturii din
jurul meu au
voie să zboare
cu mine
aov
inercio akceptebla
fata cu zmeul
n-avea nici o grijă
alerga pe plajă desculță
pe faleză
Masked Wolf
cânta despre un astronaut în ocean
aov
cover
în căutarea viselor pierdute,
urc liniile diagonale
la sud de Victoria
fumeaz o țigară camel
în timpul unui solo de Jimi Hendrix
aov
Semn de zi
"Alege un moment din zi
Orice
poate fi secunda în care te trezeşti, când te ridici din fântâna somnului în răcoarea luminii
poate fi ceaşca de cafea fierbinte, cu miros de soare sud-american
sau lava tuciului de mămăligă încălzindu-ţi palmele
liniştea aia în care eşti în bucătăria ta, singură, şi eşti bine
sau îmbrăţişările, în care eşti frumoasă şi cuminte
cinele noastre împreună în jurul mesei
discuţiile acelea, cu aripile întinse, în care eşti sigură şi ştii
sau oboseala de piatră a muncii în care crezi
ori palma de grădină pe care o îngrijeşti
alergatul dimineaţa, desprinzându-te de gravitaţia cartierului
strivitul cochiliilor frunzelor uscate, în plimbările din pădure
atingerea vie verde a muşchiului de la rădăcinile copacilor
Orice
Alege
Un moment
Presează-l
Şi fă din el un semn de zi
Ca un semn de carte
Să te ducă
Acolo
Unde vrei."
de Bogdan Diaconu Moga
Nu ne mai spunem nimic
"nu ne mai spunem nimic
las fenomenele meteorologice extreme să vorbească pentru mine
gura ta e plină de pământ
am aflat că o să pleci departe
să nu-mi scrii
în orășelul acela sunt iepuri mici
care o sa roadă noapte de noapte din carnea ta
n-o să simți nimic
doar într-o zi o să te trezești fără carne pe tine
și lumea o să spună iată zeul
ce bărbat frumos a fost acum e sfânt
toate fecioarele să-i sărute oasele să le curețe cu limbuța
îți voi trimite cărți poștale cu animale mici
pe care le-am sacrificat pentru tine
animale care trăiau în urechile mele printre coaste și animalul cel mai prețios din coapsă
dar acela deja va fi reînviat
ia uite sfântul cu oasele goale și gura plină de pămînt
nimic nu mai e de spus"
de Ligia-Verkin Keșișian
sento poezia ”în gondolă” de ion luca caragiale mă împiedică să adorrm aov ============================================= etichete cerești: ...
