duminică, 16 aprilie 2017

Émile Friant - Pasărea - aniversare



ANIVERSAREA PICTORULUI FRANCEZ EMILE FRIANT


* * *


într-o cameră mică
suflă un vânt pe sub uşă
ca o muzică de bach.
aşezată pe marginea patului
o rochie turcoaz
împrăştie parfumul unui sân dezgolit
dar şi zâmbete frumoase copleşitoare
fantezii incandescente.


aplecat peste umăr
un papagal
recită o poezie scrisă de mine
sau ceva ce am zis eu.


în vază o floare
naşte un mugur plin de speranţe.


(cav)




----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Émile Friant
Titlul : Pasărea
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:


Date despre pictor:
Émile Friant(16 aprilie 1863, Dieuze, Moselle – 9 iunie 1932) a fost un pictor francez. Friant s-a nascut in localitatea Dieuze, insa mai tarziu a fost obligat sa se mute la Nancy.
Tatal lui a fost lacatus, iar mama lui a fost croitoreasa. Madame Parisot, sotia farmacistului, a angajat-o pe sotia lui Friant sa-i croiasca haine. Familia Parisot l-a tratat pe Friant ca pe copilul lor deoarece nu aveau copii.
Datorita razboiului franco-prusac, Dieuze nu a mai fost sub controlul Frantei. Parisot a fost foarte preocupat din acest motiv si a intentionat sa se mute la Nancy, insa a murit inainte de a pleca. In 1871, Madame Parisot a plecat cu Friant la Nancy, iar familia lui Friant l-a urmat ulterior.
Friant trebuia sa invete limba latina la liceul unde Madame Parisot intentiona sa-l dea pentru a deveni farmacist.Prietenii tatalui lui Friant au sfatuit-o sa-l trimita la scoala municipala de arta.Datorita rezultatelor slabe de la liceu, Friant a cerut permisiunea sa plece si sa se concentreze pe arta. Tatal lui a fost de acord, iar Friant a fost luat sub tutela unui tutore privat care urma sa-i gaseasca de lucru astfel ca el sa aiba timp de pictura.Sub indrumarea lui Louis Devilly, director la o scoala din Nancy si un sustinator al realismului, Friant a pictat naturi statice si peisaje.
Friant a pictat „Le petit Friant at the age of 15″. Lucrarea a fost expusa in Nancy, iar el a devenit o ” celebritate locala” dupa aceea. Consiliul municipal i-a permis sa plece la Paris un an dupa aceea. Acolo a studiat cu Alexandre Cabanel, care l-a indrumat sa lucreze in ulei picturi istorice. Friant, fiind nemultumit de stilul academic si Metoda de Atelier, s-a intors la Nancy.
In 1882, Aime Morot, o prietena a lui Friant, l-a incurajat sa-si faca debutul cu doua lucrari la Salon: „The Prodigal Son” si „Studio Interior”. In 1883, Friant a luat locul doi la Prix de Rome si s-a prezentat la Salon, unde a castigat premii doi ani consecutiv. Friant a inceput o relatie de prietenie foarte stransa cu Ernest si Benoit Coquelin.
In 1923, Friant a fost numit profesor de pictura la Ecole des Beaux-Arts din Paris. De asemenea a fost promovat in pozitia de comandant in Legiunea de Onoare. In cele din urma, Friant a devenit membru al Institut de France. In 1932, Friant a murit in Paris.

sâmbătă, 15 aprilie 2017

Rafael - Invierea lui Cristos

HRISTOS A ÎNVIAT. SĂRBĂTORI FERICITE.

Invierea

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.


C-un muc in mani mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.

O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tanguioasa puternicile bolti:
"Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,

Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic iti cere o raza mangaioasa,
In palcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte.
Douasprezece pasuri rasuna. miez de noapte.
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.

Un clocot lung de glasuri vui de bucurie.
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:

"Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!

Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lumina ducand-o
Celor din morminte!"

de Mihai Eminescu
----------------------------------------------------------------------------------------
„Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria.” – Petre Țuțea
----------------------------------------------------------------------------------------


Pictor: Rafael
Titlul : Invierea lui Cristos
Titlul original:
Data: 1499–1502
Stilul: Renascentism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 52 cm × 44 cm (20.47 in × 17.32 in)
Unde se gaseste: São Paulo Museum of Art, São Paulo

Date despre pictor:
Rafael Sanzio, cunoscut și ca Rafael sau Raffaello (n. 28 martie 1483, Urbino – d. 6 aprilie 1520, Roma) a fost un pictor și arhitect de seamă al Renașterii italiene, unul din cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor, iar moartea sa prematură a pus capăt unei cariere excepționale.
Raffaello Santi, devenit cunoscut ca Rafael Sanzio (sau, simplu, Rafael), s-a născut în primăvara anului 1483, la 6 aprilie, în orașul Urbino. Tatăl său a fost Giovanni di Santi di Pietro, pictor de curte al principilor de Montefeltro. Urbino a fost în timpul Renașterii un important centru al vieții culturale italiene.

Edward Arthur Walton - Bleuette - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI EDWARD ARTHUR WALTON

bleuette

cu mîinile pline de flori albastre
o pălărie de vise
cerul precum o mare în mişcare
duce numele tău în pînzele-i albe.
copacii tremură de muzica păsărilor
de fluturii cu aripile deschise.


cu bleuette stiu ca a venit
cea mai frumoasă primavară
de pe pămînt.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edward Arthur Walton
Titlul : Bleuette
Titlul original: Bleuette
Data:
Stilul:
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Edward Arthur Walton (15 aprilie 1860 Glanderston House, Barrhead, Renfrewshire – 18 martie 1922 Edinburgh) a fost un pictor scotian de peisaje si portrete, asociat scolii Düsseldorf de pictura.
Edward a fost unul din cei 12 copii ai lui Jackson Walton, un agent de vanzari din Manchester si pictor si fotograf priceput.
Walton s-a pregatit in arta la Kunstakademie din Düsseldorf, apoi la School of Art din Glasgow. A fost prieten apropiat cu Joseph Crawhall, George Henry si James Guthrie si a locuit in Glasgow pana in 1894 unde a facut parte din grupul Glasgow School sau Glasgow Boys, toti mari admiratori ai lui Whistler. Locurile lor favorite unde pictau erau in Trossachs si Crowland din Lincolnshire. In 1883 Walton s-a alaturat lui Guthrie, care si-a luat o casa in satul Berwickshire din Cockburnspath. A pictat un insemnat numar de acuarele in Helensburgh in 1883, in care prezenta suburbia aglomerata si diferitii ei oameni. Aceste lucrari sunt considerate printre cele mai frumoase opere ale Glasgow School si apreciate pentru claritatea, culorile si puternica semnificatie decorativa. Principala sursa de venit a lui Walton au fost comenzile de portrete. In anii 1880 si 1890 a executat picturi murale in principala cladire a Expozitiei Internationale din Glasgow din 1888 si in alte cladiri din oras.
Walton a expus din 1880 atat in Glasgow, la Royal Glasgow Institute of Fine Arts, in Edinburgh, la Royal Scottish Academy, fiind ales Asociat al Academiei in 1889 si membru plin in 1905. A stat in Londra din 1894 pana in 1904, a locuit in Cheyne Walk din Chelsea si a fost vecin cu Whistler si John Lavery.
Walton s-a casatorit cu artista Helen Law (nascuta Henderson) pe 29 noiembrie 1889. Helen a renuntat la cariera ei in pictura pentru a se ocupa de familie.

Jan van Huysum sau Huijsum - Fructe şi flori - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JAN VAN HUYSUM

*

Şi iată fructe, flori, şi ramuri, şi o frunză,
Mai e şi inima-mi ce pentru tine bate,
Umilului meu dar să caţi să-i afli-o scuză,
Să nu îl farmi cu mâna albă şi curată.


Vin, răsbătut de picături de rouă dese,
De vântul dimineţii îngheţând pe frunte.
Îngăduie-oboselii reculese
Ca să viseze-odihnitoare clipe scumpe.

Pe sânul tânăr zbuciumul mi-adună
Răsună ca-ntr-o scoică ultimul sărut:
Vrea fruntea-mi pace, de trecu furtuna bună,
Să dorm şi eu, de te-odihneşti în aşternut.

poezie de Paul Verlaine


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jan van Huysum sau Huijsum
Titlul : Fructe şi flori
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Jan van Huysum sau Huijsum (15 aprilie 1682, Amsterdam – 8 februarie 1749, Amsterdam) a fost un pictor olandez. El a fost fratele lui Jacob van Huysum, fiul pictorului de flori Justus van Huysum si nepotul lui Jan van Huysum I, despre care se spune ca era rapid in decorarea usilor, paravanelor si vazelor.
Jumatate dintre picturile lui aflate in galeriile publice sunt peisaje, vederi de lacuri imaginare si porturi cu ruine si edificii clasice, paduri cu copaci nemiscati-totul foarte lucios si neted, in intregime lipsit de viata. Prima lui lucrare datata de acest gen este cea din 1717, de la Louvre, un crang cu fete care culeg flori langa un mormant, ruinele unui portic, si un palat in departare pe malul unui lac inconjurat de munti. Cateva dintre cele mai frumoase lucrari cu fructe si flori ale lui van Huysum s-au aflat in colectii private din Anglia: cele din 1723 in galeria ducelui de Ellesmere, cele din 1730-1732 in colectiile Hope si Ashburton. Unul dintre cele mai bune exemple se afla acum in National Gallery, Londra (1736–1737). Niciun muzeu public nu are lucrari mai multe si mai frumoase decat Louvre; apoi Berlin si Amsterdam; apoi St Petersburg, München, Hanovra, Dresda, Haga, Brunswick, Viena, Carlsruhe, Boston si Copenhaga.

Francesco de Goya - Familia lui Carol al IV-lea

De-aş fi rege

De-aş fi rege-aş duce-o tot în chefuri
Şi-aş întinde-ospeţe noaptea toată,
Dar pe cei cu care-aş face-o lată
I-aş ucide-a doua zi în beciuri.


Mi-aş vopsi picioarele cu roşu,
Şi-aş iubi bomboanele şi danţul,
Seara aş ieşi, plimbând cu lanţul,
Când ogarul verde, când cocoşul...

Şi din ţara mea şi-a frumuseţii
Tuturor le-aş face câte-o parte,
Încât veacuri multe după moarte
M-ar cânta tâlharii şi poeţii.

de Radu Stanca


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Francesco de Goya: Familia lui Carol al IV-lea, 1800-1801 - Museo del Prado, Madrid
Portret al familiei lui Carol al IV-lea, realizat în anii 1800-1801. Artistul priveşte monarhia spaniolă cu un ochi lucid. Scriitorul Ernest Hemingway exclamă la vederea tabloului: "Pe fiecare din aceste chipuri Goya a imprimat dispreţul pe care îl nutreşte pentru ei. Trebuie să fii geniu pentru a-l putea convinge de contrariu pe rege, prea prost de altfel pentru a observa că pictorul curţii îl condamnă în ochii întregii lumi". Într-adevăr artistul expune pregnant vanitatea şi mediocritatea persoanelor portretizate.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Francesco de Goya
Titlul : Familia lui Carol al IV-lea
Titlul original: Carlos IV de España y de su familia
Data:1800
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 336 x 280 cm
Unde se gaseste: Museo del Prado, Madrid, Spania
Date despre pictor: