marți, 13 iunie 2017

Gustave Caillebotte - Tânăr cântând la pian

Un pian infinit

Lumea e imensa,un pian
Infinit la care nu poti
Canta pentru ca nu stai
Pe scaunul potrivit.
Lumea asta are de toate
Numai sfarsit nu...
E ciudat
Toate ar trebui sa se sfarseasca
Undeva,nu?
Cum poti alege o singura strada
Dintre atatea cate sunt?
Cum poti alege o singura femeie
Cand in jurul tau roiesc mii?
Si de ce sa accepti sa ai ,
O singura zi in care
Te poti naste?
O singura zi in care poti muri?


de Catalina Stanescu


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte - Tânăr cântând la pian
Data: 1876
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză
Colecție privată
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.

Augustus John - W.B. Yeats

YEATS

Pântecul mamei mele exista de numai şaisprezece ani

Jumătate- jumătate eram purtată de oameni care încă nu se
Ştiau
Fiindcă încă foarte departe de zămislire şi de naştere
Când Yeats a scris despre mine:
of what is past, or passing, or to come
Eu nu eram încă zămislită
Când Yeats a proorocit că mă voi naşte cândva,
Că îi voi semăna cândva,
Că ne vom întâlni cândva
În acea ţară a nimănui
Populată cu vârstnici şi cu morţii viitorului
Şi unde cineva care încă nu s-a născut
Stă încolonat într-o linie lungă legănată de timp
Cu mădularele neformate şi nemodelate încă de codul genetic,
Şi nu se grăbeşte


De parcă ar avea presimţiri.


de Riri Sylvia Manor
din Save as ..., 2007


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Augustus John - W.B. Yeats
Data: 1907
Stilul: Realism

Balthasar Klossowski de Rola - Balthus - Cireşi

Dacă pomii

Dacă pomii s-ar decide
Să vâslească cu rădăcinile lor prin văzduh
Păsările ar avea un alt punct de vedere.

Eu, dacă nu aş avea acoperiş peste pat
Aş şti că iar a trecut un cârd de pomi
Şi mi-ar cădea în gură cireşi.


de Riri Sylvia Manor
din Save as ..., 2007


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Balthus - Cireşi
Data: 1940
Stilul: Expresionism
Media: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 73 x 93 cm
Colecţie privată
Balthasar Klossowski de Rola (n. 29 februarie 1908 la Paris - d. 18 februarie 2001 la Rossinière, Elveția) cunoscut și ca Balthus, a fost un artist polonezo - germano-francez, exponent al artei moderne. Spirit controversat al secolului al XX-lea, respinge convențiile artei tradiționale, fiind una dintre personalitățile cele mai reprezentative ale picturii acestei perioade. El a considerat întotdeauna că picturile sale trebuiesc a fi privite și nu supuse dezbaterii analitice, despre cum ar fi ele. În acest sens este celebră situația în care se primește o telegramă la Galeria Tate în anul 1968, unde se expunea o retrospectivă a lucrărilor sale, în care scrie că: „Nu există date biografice. Balthus este un pictor despre care nu se știe nimic, haideți să privim picturile.”

luni, 12 iunie 2017

Egon Schiele - Wally îmbrăcată cu o bluză roșie - aniversare


* * *

astăzi mi-am cumpărat o superplasma, ca
să te pot vedea în format hd, cum
împarți lumea absentă
aplatizată
iubitoare de link-uri, de
forma unor inimi
pe care le cîntă poeții digitali
dimineața
în format mp3


(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Egon Schiele
TitluL: Wally îmbrăcată cu bluză roșie
Titlul original:
Data : c.1913
Stilul: Expresionism
Mod de realizare: acuarela, creion, gouache pe hîrtie
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Colecție privată
Date despre pictor:
Egon Schiele ( 12 iunie 1890, Tulln (Austria) – 31 octombrie 1918, Viena) a fost un pictor austriac. Alături de Gustav Klimt şi Oskar Kokoschka, este considerat unul din cei mai importanţi reprezentanäi ai artei vieneze moderne. În decursul scurtei sale cariere, Egon Schiele a fost un scrupulos şi intransigent observator al fiinţei omeneşti, autor al unor portrete şi nuduri în care se împletesc erotismul şi eshatologia, bucuria vieţii şi neliniştea sfârşitului. Remarcabil exponent al expresionismului, artistul a avut sfera sa de creaţie la Viena, unde în timpul vieţii sale s-au întâlnit drumurile artei şi ale filosofiei contemporane.Egon Schiele şi-a concentrat întreaga forţă de creaţie în studiul pătrunzător al trupului, aspirând în felul acesta spre descifrarea interiorului uman, până la „scoaterea la suprafaţă” a secretelor sufletului omenesc. Abordând fără încetare problematica erotismului nedisimulat în spirit freudian, a transpus pe pânză sau pe foaia de hârtie – mai ales în nuduri – cele mai profunde instincte ale fiinţei umane. Schiele a pictat multe nuduri, atât de femeie, cât şi de bărbat, care prezintă personajele în poziţii erotice foarte îndrăzneţe, adeseori provocatoare, cu organele genitale ostentativ expuse (Fată cu păr negru şi fustă ridicată, 1911). Dar cum spunea el însuşi, „într-o operă erotică există totodată şi o fărâmă de sacru”. Acest fapt se reflectă, printre altele, în compoziţia de mari dimensiuni intitulată Îmbrăţişare (1917) sau în Pereche de femei îmbrăţişate (1914).Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură.

Egon Schiele - Femeie stînd în sezut cu un genunchi îndoit - aniversare




* * *

balerino
stai ca o vulpe roșcată sprijinită de genunchi
o operă comică pentru copii
și da-i tîrcoale prin gîndurile și cuvintele mele
care nasc o simfonie cu numele tău

ce simt e bucurie

(cav)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Egon Schiele
TitluL: Femeie stînd în sezut cu un genunchi îndoit
Titlul original:
Data : 1917; Viena, Austria
Stilul: Expresionism
Mod de realizare: acuarela, creion, gouache pe hîrtie
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Egon Schiele ( 12 iunie 1890, Tulln (Austria) – 31 octombrie 1918, Viena) a fost un pictor austriac. Alături de Gustav Klimt şi Oskar Kokoschka, este considerat unul din cei mai importanţi reprezentanäi ai artei vieneze moderne. În decursul scurtei sale cariere, Egon Schiele a fost un scrupulos şi intransigent observator al fiinţei omeneşti, autor al unor portrete şi nuduri în care se împletesc erotismul şi eshatologia, bucuria vieţii şi neliniştea sfârşitului. Remarcabil exponent al expresionismului, artistul a avut sfera sa de creaţie la Viena, unde în timpul vieţii sale s-au întâlnit drumurile artei şi ale filosofiei contemporane.Egon Schiele şi-a concentrat întreaga forţă de creaţie în studiul pătrunzător al trupului, aspirând în felul acesta spre descifrarea interiorului uman, până la „scoaterea la suprafaţă” a secretelor sufletului omenesc. Abordând fără încetare problematica erotismului nedisimulat în spirit freudian, a transpus pe pânză sau pe foaia de hârtie – mai ales în nuduri – cele mai profunde instincte ale fiinţei umane. Schiele a pictat multe nuduri, atât de femeie, cât şi de bărbat, care prezintă personajele în poziţii erotice foarte îndrăzneţe, adeseori provocatoare, cu organele genitale ostentativ expuse (Fată cu păr negru şi fustă ridicată, 1911). Dar cum spunea el însuşi, „într-o operă erotică există totodată şi o fărâmă de sacru”. Acest fapt se reflectă, printre altele, în compoziţia de mari dimensiuni intitulată Îmbrăţişare (1917) sau în Pereche de femei îmbrăţişate (1914).Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură.

Pictând peisaje în aer liber cu influenţe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viaţă la moarte şi-şi transformă peisajele într-o „oglindă a sufletului”. În tabloul Patru copaci (1917), unul din castani şi-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalţi copaci sunt ruginii, semn că în scurt timp vor cădea. Trunchiurile copacilor marchează delimitarea pe verticală a spaţiului, căreia îi corespunde orizontalitatea liniilor ce sugerează pământul şi cerul. Peisajele urbane, cum sunt reprezentate în ciclul de tablouri cu case din Krumlov, nu corespund unor redări realiste, artistul asociază după bunul plac clădiri şi străzi, fără nici o consideraţie faţă de perspectivă şi volum. În aproape toate tablourile, pictate de regulă din perspectiva zborului păsării, Schiele prezintă oraşul ca un loc nepopulat, doar uneori câte o lenjerie care se usucă la geam sugerează prezenţa omenească.