joi, 6 iulie 2017

Gustav Klimt - Sarutul


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SĂRUTULUI

Sărutul

Vederea lumii se-ndumbrea, cand noi
ne sarutam in piete si in scuaruri
Un aer mat ne-nfasura, si nimeni
nu ne-a lovit vreodata cu privirea.

Doar steaua neagra a parului tau scurt
Imi atingea cu clinchet stins, un umar,
si toti credeau ca bate-n arbori ora
cand soarele apune la amiaza.

Si pasari mari se coborau pe banci
si pe statui, pe cabluri peste iarba...
Luceau intens, presate de-un cer
pe care-l incepea iubirea noastra.

de Nichita Stănescu


-------------------------------------------------------------------------
Arta, toată, e erotică. Nu o înţelege cine o priveşte altfel.
Adevărata relaxare, care m-ar ajuta mult, pentru mine nu există.
(citat din Gustav Klimt)
------------------------------------------------------------------------
Pictor: Gustav Klimt
Titlul: Sărutul
Titlul original: Der Kuss
Data: 1907-1908
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Art Nouveau (Modern)
Dimensiuni: 180 x 180 cm
Deţinător: The Österreichische Galerie Belvedere, Vienna, Austria
Date despre pictor:
Gustav Klimt (n. 14 iulie 1862, Baumgarten, Viena - d. 6 februarie 1918, Viena), a fost un pictor și decorator austriac, lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.
Descriere tablou:
Ce reprezinta Sarutul?
De-a lungul timpului au existat numeroase tentative de a afla identitatea femeii misterioase si totodata fascinante pe care Klimt a zugravit-o in „Der Kuss" (Sarutul). Au fost vehiculate mai ales doua nume: Emilie Flöge, marea iubire a artistului si Adele Bloch-Bauer. Insa trasaturile personajului feminin din tablou se aseamana cu cele ale multor femei pictate de Klimt, fiind astfel imposibil de determinat cine a fost modelul pe care artistul l-a schitat in scena sarutului.
Tabloul infatiseaza doi indragostiti imbratisati, uniti printr-un sarut si ramasi parca inmarmuriti pe un mirific covor de flori. Barbatul pare sa isi aplece fata spre chipul femeii, care asteapta, lipita de trupul lui, sarutul. Trupul barbatului este zugravit in maniera ornamentala, Klimt folosind linii drepte si figuri geometrice, in timp ce trupul femeii este redat prin linii mladioase, line, iar vesmantul ei este decorat in culori calde si modele florale. Cei doi indragostiti ramasi nemiscati, ca doua statui, sunt invaluiti intr-o aura realizata din petale de aur. Doar picioarele lor ies de sub lumina calda ce ii invaluie si se infig parca in covorul de flori, intr-o ultima incercare de a se ancora in realitate si a nu se pierde in lumea dragostei lor. Contempland insa scena sarutului, ne dam seama ca incercarea indragostitilor de a nu se desprinde de lumea in care traiesc a esuat, ei par sa se fi inaltat mult deasupra lumii noastre, plutind intr-un univers lipsit de timp si spatiu, un fel de taram paradisiac, zugravit intr-o maniera care aminteste de decorul auriu al mozaicului bizantin.
In anul 1908, cand Klimt a prezentat pentru prima data acest tablou, Galeria Austriaca l-a achizitionat pe loc, direct din expozitie. "Der Kuss" (Sarutul) este astazi opera centrala a celei mai mari colectii de lucrari ale lui Gustav Klimt, aflata la Galeria Austriaca din Belvedere Superior, in Viena.

Francesco Hayez - Ultimul sărut - Romeo şi julieta

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SĂRUTULUI

Sarut

Cand ai sa-mi iesi in cale iar
Sa nu-mi spui nici o vorba, doar


sa te apropii-ncet, tacut
sa regasim intr-un sarut

Trecutul-ntreg, imbratisati
uitand de noi, de toti uitati

si sa ramanem astfel, dusi
ca in "Sarutul" lui Brancusi...

de Romeo Morari



------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Hayez
Titlul: Ultimul sărut - Romeo şi julieta
Titlul original:
Data: 1823; Italia
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Romantic
Dimensiuni: 202 x 291 cm
Deţinător:
Date despre pictor:

Ju Duoqi - „Ziua de naştere a vinetelor”, interpretare după ” Zi de naştere ” de Marc Chagall

Pereche (De ziua ta)

De ziua ta norocul ti-l descantec
De ziua ta eu iti doresc senin
De ziua ta - viata fie-ti cantec
Iubita mea din Pontul Euxin.


De ziua ta - garoafe prin cuvinte
De ziua ta - un fericit camin
De ziua ta ti le doresc fierbinte
Iubita mea din Pontul Euxin.

De ziua ta tu esti aici, in mine
Cu falfairi rotunde si fluide
Iubirea mea subjuga, nu ucide...
Pereche de pe maluri Euxine.

de Romeo Morari



--------------------------------------------------------------------------------
Autor: Ju Duoqi
Titlul: „Ziua de naştere a vinetelor”, interpretare după ” Zi de naştere ” de Marc Chagall
Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.
Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.
La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.
Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.

miercuri, 5 iulie 2017

Berthe Morisot - Dupa pranz


Nu credeam sa-nvaț...

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,

Fara bratele tale, bratul oricui e pentru mine lat de spânzuratoare.
Traiesc numai ca sa masor, în fiece clipa, neîndurarea mortii.

Fara ochii tai, ochii mei nu vad decît întuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsa e orice lumina.
Ce grea e moartea într-un univers care el însusi moare.

Fara numele tau, numele meu numeste neantul,
Vânat urca din adânc valul marii, urlându-si disperarea.

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa.

de Geo Bogza

-------------------------------------------------------------------------

Berthe Morisot - Dupa pranz
Data: 1881
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Colectie privata

Berthe Morisot (n. 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher - d. 2 martie 1895 la Paris) a fost o pictoriță impresionistă

Ion Theodorescu-Sion - Țăranii din Abrud * Bade, pălărie nouă - Maria Butaciu


Bade, pălărie nouă

Bade, pălărie nouă,
La li-la-li-la-li-la
Tu mi-ai rupt inima-n două,
La li-la-li-la-li-la
Tu mi-ai rupt-o tu mi-o coasă,
Cu fir roșu de mătasă
La-li-la... la-li-la-li-la... la-la-li-la-li-la

Când mă uit în urma ta,
La-li-la-li-la-li-la
Mi se rupe inima,
La-li-la-li-la-li-la
Când te văd pe drum trecând
Dorurile mă cuprind
La-li-la... la-li-la-li-la... la-la-li-la-li-la

Badea-i om de omenie,
La-li-la-li-la-li-la
Dar sărutu-l nu-l prea știe,
La-li-la-li-la-li-la
Și mă roagă ziua toată
Ca să-l mai sarut o dată
La-li-la... la-li-la-li-la... la-la-li-la-li-la

Io-l sărut de nu mai pot,
Și el nu-nvață deloc
La-li-la... la-li-la-li-la... la-la-li-la-li-la

de Maria Butaciu


-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ion Theodorescu-Sion
Titlul : Țăranii din Abrud
Data: 1913
Tehnica: Impresionism

Date despre autor:
Ion Theodorescu-Sion (n. 2 ianuarie 1882, Ianca, d. 31 martie 1939, București) a fost un pictor român.
Ion Theodorescu-Sion face parte din generația inovatoare de pictori de la începutul secolului al XX-lea, care propune o tematică și o tehnică modernă, raportate la naționalitatea românească.

Eric Thompson - Ella Fitzgerald

malŝparitaj tagoj vocea ellei fitzgerald cântând ”i can't believe that you're in love with me” îmi aduce aminte de zilele pierdute ș...