Pablo Picasso - Corida

ANIVERSAREA ROLURILOR REALE SI IMAGINARE CU PABLO PICASSO

De partea taurului

Pe nimeni nu vei putea lua în coarne,

Prietene taur, ce vei muri peste douăzeci de minute.

Exact peste douăzeci de minute. (La 17:20)

Lupta ta cinstită cu coarnele, va fi trădată,

Împunsul tău va fi înşelat.

Ai năvălit ca o furtună în arenă,

Adulmeci nisipul galben,

Care miroase de pe acum a sânge - sângele tău.

Cerul e înnorat. Arena e o retină ce se dilată.

Eşti frumos şi puternic.

Toată lumea e a ta.

Toată lumea aceasta complice, care priveşte.

Iată, te-ai repezit în calul cu ochii legaţi,

Blindat cu apărătoare, pe burtă.

Dai să-l iei pe sus. Şi călăreţul, în armură,

Ţi-a înfipt suliţa în greabăn. Apasă puternic,

O scoate şi-o înfige din nou,

În timp ce tu, naiv, te căzneşti să răstorni

atelajul acesta bizar.

12 centimetre de oţel!...

Sângele ţâşneşte ca o arteziană, dar nu simţi nimic.

De câteva ori ţepuşa face volte prin aer.

Eşti înfierbântat, nu te doare.

Eşti momit spre un alt picador.

Te răzgândeşti. Alergi ca un viscol prin arenă,

Cu floarea ta roşie pe spinare. A ieşit şi soarele din nori

Şi îţi văd ochii, încă limpezi.

Te simţi puternic... Ce faci? Sări peste parapet?

Picadorii fug îngroziţi.

Nu mai intra în această capcană de lupi! Te implor!

Nu va fi o luptă cinstită!

Arma ta sunt mândrele ţepuşe de os, dar ei to vor păcăli,

Dându-ţi să împungi mereu

O himeră roşie.

Reapariţia ta opreşte respiraţia.

Te dor picioarele de la săritură, dar încă alergi vijelios.

Apar gonacii, fiecare cu câte două săgeţi agere,

Cu vârf de otel.

Primul ţi le-a şi înfipt, foarte artistic, în spinare.

Nu face nimic, ai multă forţă în tine.

O mică zgârietură, crezi.

Răscoleşti nisipul cu copitele.

Alergi puţin buimac.

Iar ni s-au întâlnit ochii.

Citesc un fel de nedumerire în aceste mari stele aburite:

"Ce joc o mai fi şi ăsta?"

În spinare ţi se tot sădesc, din fuga armăsarului, săgeţi,

Care fâlfâie ca nişte aripioare.

Îmi vine în minte taurul înaripat... asirianul taur înaripat.

Dai să-l ajungi când pe unul,

Când pe celălalt...

Boncăluind şi răscolind nisipul

Gâfâi... Ah, ai scos limba! Dar ce să fie?

E înăbuşală pe lumea asta, aşa-i?

Parcă te strânge puţin arena...

Devenită prea mică. Ce sunt aplauzele astea?

Se apropie matadorul, cu sabia ascunsă în capă.

Vă priviţi în ochi. Prudenţă! Are faima de-a hipnotiza adversarul.

Asalturile îţi sunt tot mai dese şi mai stângace.

Ceva aproape comic. El zice: "Ole!", îţi fâlfâie

Basmaua şi tu te repezi ca tontul, iartă-mi cuvântul.

El s-a răsucit pe călcâie şi te-mbie în partea cealaltă

Tu vii cu viteză şi iar dai buzna... în dreapta... în stânga

Ceva chiar caraghios, zău!... Dă-ţi seama, fiinţa lui Dumnezeu!

Eşti cam obosit... Nu face greşeli!

La câţiva centimetri de cârpa roşie a matadorul cu spada

Ascunsă... Te-a ocărât... Te-a făcut... bou! Ia-l în coarne..

Dacă n-aţi fi atât de geometrici în mişcări,

Dacă, din greşeală, v-aţi răpune mereu călăii,

Corida ar dispare...

Obiceiul acesta barbar s-ar dace naibii.

Dar tu nu vrei să greşeşti...

Voi, taurii, sunteţi cinstiţi,

Vă ţineţi de legi fixe...

Aşa cum ne repezim şi noi, în aceleaşi iluzii, de veacuri.

Matadorului i se aduce altă spadă, mai tăioasă.

Tu te dai câţiva paşi înapoi. El te insultă, iar se strâmbă la tine.

Dai să faci un pas înainte şi te opreşti...

Scurmi nisipul cu copitele din faţă.

El ridică spada, fixând un punct din spinarea ta, arcuită,

Tu te repezi...

Ah, a împlântat oţelul tot, cu sete!

Mânerul lucios, rămas afară, pare un ţăruş pe păşunea

Andaluziei.

Aplauze frenetice, care se prelungesc.

"Muerto", şopteşte cineva, lângă mine, transpirând de admiraţie

Aş!... Ai îngenunchiat, totuşi...

Rămâi ca la o rugăciune a taurilor, cuprins de-o inexplicabilă Sfârşeală. Ce faci? Te ridici?

Dar asta e o adevărată minune!

Te salţi, zimbru, zdravăn, ca şi când n-ai avea în superbu-ţi

Trup o lungă fâşie de sabie.

Ea ţi-a trecut prin inimă, ţine minte!

Călăul tău a bun meseriaş.

Vezi mii de petice vişinii... sute de pânze roşii..

Te mai repezi în una, la întâmplare.

Trage din tine sabia, ca dintr-o teacă.

Matadorul e vesel -

Cazi din nou... De data asta te răstorni...

Cu limba scoasă...

Mai zăreşti o clipă lama unui pumnal, care te va face

Să dârdâi.

Un stadion întreg aclamă

Delir în tribune... Aplauze şi iar aplauze... auzi?

Toţi tropăie din picioare, fluieră, a preaslăvit viteazu-ţi călău

Numai eu sunt de partea ta şi plâng.

Tu nu ştiai că vei muri, tu nu ştii c-ai murit,

Tu, animal simplu, superbă zeitate...

Animal perfect, care împungi himere...

Au venit cei trei cai mortuari,

Eşti legat de-o tânjală...

Vitele de povară se opintesc şi te scot târâş... Goarne, chiote, bâlci...

Falnica-ţi năvală de la-nceput a caricaturizată de aceşti

Căluţi, care se opintesc să te scoată-n viteză...

Auzi? el încă mai e aplaudat, el care face acum temenele...

Viaţa ta - vijelie care s-a îndepărtat de tine...

Toţi te-au şi uitat, privind lacomi cum se greblează nisipul

Aplaudându-l îndelung pe călău.

Numai eu sunt de partea ta şi mă tulbur şi plâng...

poezie de Marin Sorescu (august 1982)

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Pablo Picasso

Titlul: Corida

Titlul original: La Corrida

Data: 1901

Stilul: Post-Impresionism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se găseşte: Colectie privata

Date despre pictor:

Pablo Ruiz y Picasso, cunoscut ca Pablo Picasso (pronunţie în spaniolă: /ˈpaβlo piˈkaso/; n. 25 octombrie 1881, Malaga – d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes) a fost un artist plastic spaniol. Picasso nu s-a putut mulţumi în viaţă cu un singur rol. Va juca multe, reale şi imaginare, dar pe toate cu aceeaşi pasiune. A fost andaluz şi catalan, spaniol şi francez. A fost un copil genial, la Paris un străin "iresponsabil", din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soţ şi tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeştri ai penelului, care a rupt definitiv cu convenţiile stilului iluzionist şi figurativ, dominant încă din perioada Renaşterii. Aşa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, şi opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea şi totodată viaţa particulară a artistului. Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumuseţea şi eroismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistică - pictură, sculptură, poezie, desen, grafică, ceramică reflectă multilateralitatea creaţiei lui Picasso care trăieşte pentru artă şi prin artă.

Charles Edward Conder - Vacanță la Mentone

* * *

imun la zborul unei umbrele roșii

un gentleman cu joben privește înainte

peste marea plină cu alge albastre

un pescăruș îmi zice:

așa se întâmplă în fiecare dimineață

când soarele răsare

peste podul alb de la mentone

sunt aventuri obișnuite

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Charles Edward Conder

Titlul : Vacanță la Mentone

Titlul original: A holiday at Mentone

Data: 1888

Stilul: Impresionism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 60.8 x 46.2 cm

Unde se gaseste: Art Gallery of South Australia (AGSA), Adelaide, Australia

Date despre pictor:

Charles Edward Conder (24 octombrie 1868 – 9 februarie 1909) pictor, litograf si designer australian nascut in Anglia. A emigrat in Australia si a fost figura cheie a scolii Heidelberg School.

 Conder s-a nascut in Tottenham, Middlesex, al doilea copil din cei sase ai familiei lui James Conder, inginer civil si al Mary Ann Ayres.Si-a petrecut cativa ani in India unde mama lui a murit pe 14 mai 1873 in Bombay, la varsta de 31 ani; apoi a fost trimis inapoi in Anglia unde a mers la scoala, inclusiv la scoala cu internat de la Eastbourne, incepand cu 1877. A plecat de la scoala la varsta de 15 ani, iar tatal lui foarte religios, netinand cont de iclinatiile artistice ale lui Charles, a decis ca ar trebui sa-i urmeze cariera de inginer civil. In 1884, la varsta de 17 ani, a fost trimis in Sydney, Australia, unde a lucrat pentru unchiul lui, inspector de stat in New South Wales.Nu-i placea aceasta munca si prefera sa deseneze peisajele decat sa le supravegheze. In 1886, el a plecat de acolo si a devenit ilustrator la „Illustrated Sydney News”, unde a fost in compania altor artisti ca de exemplu Albert Henry Fullwood, Frank Mahoney si Benjamin Edwin Minns. De asemenea a urmat cursurile de pictura ale lui Alfred James Daplyn si a intrat in Art Society din New South Wales.
In 1888, Conder s-a mutat in Melbourne unde i-a cunoscut pe ceilalti artisti australieni, inclusiv pe Arthur Streeton, si a impartit un studio cu Tom Roberts, pe care-l cunoscuse anterior in Sydney. Din lipsa de bani, atractivul Conder, se pare ca se achita fata de proprietara sa prin raport sexual, luand sifilis, boala care l-a macinat pentru restul vietii.
În Sydney și, mai târziu, in Melbourne Conder s-a asociat cu GP Nerli , un pictor italian itinerant și purtător al noilor influențe europene, care a fost creditat cu dezvoltarea si modelarea lui Conder.
Privită ca cea mai mare pictura a sa din perioada Sydney, ‘Departure of the Orient – Circular Quay’ a fost punctul culminant al măiestriei lui Conder.Tema peisajelor urbane pline de viață și condițiile atmosferice de ploaie a derivat inițial din arta japoneză și a influenţat arta artistului născut in America, James Abbott McNeill Whistler, care la rândul său a inspirat o generatie de artisti familiarizati cu cu principiile impresionismului francez. Ca urmare a vânzării cu succes a acestei lucrări la Galeria de Artă din New South Wales, Conder a plecat la Melbourne, în octombrie 1888 pentru a se alăture lui Roberts și cercului de pictori care lucrau acolo. S-a întors în Europa în 1890, unde a devenit pe deplin implicat in estetism și a avut legaturi cu artiști și scriitorii de frunte ai zilei, inclusiv Henri Toulouse-Lautrec, Oscar Wilde și Beardsley Aubrey.
Conder plecat din Australia în 1890 și și-a petrecut restul vieții sale în Europa, în principal, Anglia, dar a vizita Franța în mai multe rânduri. Arta lui a fost mai bine primita în Anglia decât în Paris . În 1892, Henri de Toulouse-Lautrec a pictat portretul lui, un portret care se afla acum în Galeria Națională din Australia . El a continuat să picteze, dar producția sa a fost grav afectată de sănătatea precară continuă, inclusiv paralizie și o criza de delirium tremens . S-a casatorit cu o vaduva bogata, Stella Maris Belford (MacAdams Nee), la Ambasada Marii Britanii la Paris pe 5 decembrie 1901, ceea ce i-a dat o securitate financiară.
El a petrecut ultimul an al vieții sale într-un sanatoriu, și a murit în Sanatoriul Holloway de sifilis terțiar.

Konstantin Fyodorovich Yuon or Juon - Universitatea din Moscova - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI KONSTANTIN FYODOROVICH YOUN

* * *

caii nechează
nimeni nu întoarce capul
înzăpeziți de întrebări
în fața universități
oamenii simpli
își povestesc în gând
despre o lume plină
de iubiri efemere

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Konstantin Fyodorovich Yuon or Juon
Titlul : Universitatea din Moscova
Titlul original: Московский университет
Data: 1911
Stilul: Post-impresionism
Mod de realizare: Acuarelă pe hârtie
Dimensiunea: 45 x 30 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Konstantin Fyodorovich Yuon or Juon ( Константин Фёдорович Юон 24 octombrie 1875 – 11 aprilie 1958) a fost un important pictor rus si scenograf.A fost unul dintre fondatorii Uniunii Ruse a Artistilor si a Asociatiei Artistilor din Rusia Revolutionara.

Eugène Fromentin - Țara setelor - aniversare

* * *

în deșert vorbim pe-o altă limbă cu nisipul

iar profeții amorțiți de căldură 
ne vestesc 
multe stele căzătoare

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Eugène Fromentin

Titlul : Țara setelor

Titlul original: Țara setelor

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Eugène Fromentin (24 octombrie 1820 – 27 august 1876) a fost un pictor si scriitor francez.

S-a nascut in La Rochelle. Dupa ce a terminat scoala a studiat cativa ani cu pictorul peisagist Louis Cabat. Fromentin a fost unul dintre primii pictori ai peisajelor din Algeria, avand ocazia sa viziteze din tinerete pamantul si poporul pe care i-a reprezentat in cele mai multe dintre lucrarile sale, precum si cu imagini caracteristice vietii din nordul Africii

Jan Lievens - Tânărul artist - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JAN LIEVENS

* * *

idei sculptate
din inimă
întro marmură rară
din ea răsar aripi
gata pentru zbor

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jan Lievens
Titlul : Tânărul artist
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Jan Lievens (24 octombrie 1607 – 4 iunie 1674) a fost un pictor olandez, de obicei, asociat lui Rembrandt, pictand intrun stil similar.
În conformitate cu Houbraken, Lievens a fost fiul lui Lieven Hendriksze, un lucrator de tapiserii (borduurwerker) si a fost pregatit de Joris Verschoten. Pe la varsta de 10 ani a fost trimis la Pieter Lastman in Amsterdam. Dupa care si-a inceput cariera ca artitst independent la varsta de 12 ani in Leiden.A devenit oarecum o celebritate datorita talentului sau la o varsta atat de frageda. Si anume, copia „Democriet & Herakliet” de Cornelis van Haarlem, precum si un portret al mamei sale, Machtelt Jans van Noortzant, au surprins. Aceasta i-a atras atentia printului de Orange prin 1620, care a cumparat o picturain marime naturala a unui tanar barbat care citea la lumina unui foc. A dat aceasta pictura ambasadorului Angliei, care la randul lui a dat-o regelui Angliei. Din acest motiv, cand Lievens avea 31 de ani, a fost invitat la curtea Angliei.La reintoarcerea din Anglia via Calais, el s-a stabilit in Antwerp, unde s-a casatorit cu fiica sculptorului Michiel Colyns, Suzanna Colyn de Nole pe data de 23 decembrie 1638. In aceasta perioada a primit numeroase comenzi de la membrii familiei regale, primari si primarii.
Lievens a colaborat si a impartit un studio cu Rembrandt van Rijn in 1626. Colaborarea lor apropiata a dus la dificultati in atribuirea lucrarilor lor din acea perioada. Lievens a aratat talent in pictura de dimensiuni mari, iar compozitiile lui dramatice sugereaza influenta caravaggistilor.Lievens era mai inventive, totusi mai putin expresiv decat Rembrandt.Cei doi artisti s-au despartit in 1631, cand Rembrandt s-a mutat in Amsterdam, iar Lievens in Anglia.
In Anglia Lievens a pictat un portret a lui Thomas Howard, al 21-lea Duce de Arundel si a inceput sa fie influentat de opera lui Anthony van Dyck. Lievens a lucrat in Antwerp si a cooperat cu Adriaen Brouwer. Dupa ce a fost pictor de curte in Haga si Berlin, artistul s-a reintors la Amsterdam in 1655. Dupa moartea primei sale sotii s-a casatorit cu o sora de-a lui Jan de Bray in 1648.