Supremaţia zeilor

supremaţia zeilor

Mercur, Venus, Marte si Jupiter
duc lupte pentru supremaţia cerului
la sfârşit de Februarie.
Osirius apără Luna Nouă
plină cu îmbrăţişările noastre din iarna care stă să plece.
steaua Capella din constelaţia Auriga
clipeşte din ochi
amintintindu-mi de salcâmii înnebuniţi
şi de iubirea noastră primăvăratică.

de Cireşaru Dan




--------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edvard Munch
Titlul: Noapte înstelată
Titlul original: Stjernenatt
Data: 1922 - 1924
Stilul: expresionism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea: 119 x 140 cm
Unde se gaseste: Munch Museum, Oslo, Norvegia

Date despre pictor:

Edvard Munch (/mʉŋk/, n. 12 decembrie 1863, Løten, Norvegia – d. 23 ianuarie 1944, Ekely, Oslo) a fost un pictor norvegian, unul dintre pionierii artei moderne, considerat precursor al expresionismului, mai cu seamă un reprezentant al tradiției artistice europene decât a celei norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte mult relațiile interumane, care vor reprezenta esența creației sale.

Educația artistică a lui Munch în Norvegia se desfășurase în spiritul tradiției naturaliste. Mai târziu, intrând în contact cu arta europeană și mai ales cu cea franceză și germană, artistul își elaborează propriul stil distinct. Atât picturile sale cât și lucrările grafice se evidențiază printr-un îndrăzneț caracter inovator în sfera mijloacelor de realizare a operelor și printr-o expresivitate abstractă a formelor.

Măiestria cu care Munch a reușit să dezvăluie secretele ascunse ale temelor abordate va fi un exemplu pe care îl vor urma mulți alți artiști. Ecourile surselor sale de inspirație sunt vizibile nu numai în lucrările expresioniștilor germani, ci și în creația a doi pictori austrieci, Oskar Kokoschka și Egon Schiele. Pictura lui Munch este studiată de asemenea cu atenție de Lucian Freud, care a continuat la începutul activității sale artistice tradiția germană a neorealismului (Neue Sachlichkeit). La fel ca Munch, Lucian Freud, servindu-se de liniaritatea desenului, reușește să reproducă pe pânză propriile sale stări de spirit.

 

AZI INTERMEZZO CU UN MARE PICTOR NECUNOSCUT – APCAR BALTAZAR

AZI INTERMEZZO CU UN MARE PICTOR NECUNOSCUT – APCAR BALTAZAR


 LUŃINA


Luńina ţi-u-aduchescu
câ-ńi yini yiuruşi tu cheptu cându ti vedu,
vahi nu easti unu proscutu di luńina
adratâ tu dzuua di prota,
di luńina aţea nsitatâ handa di banâ?

Aţelu ţiva dzâcutu şidea tu-ayonie,
cându singuru amblâtea tu scutidhi ş-deadi
unu semnu Nipitrumtulu:
“S-hibâ luńinâ”
Unâ amari
şi-unâ borâ zurlâ di luńinâ
si-adră trâ-oarâ:
unâ seati eara di-amârtii, di doruri, di zvorismi, di pathimati –
unâ seati ti lumi şi soari.
Ma iu chiru luńina di-atumţea
ţi ţi-u dâdea urbarea – cari ştie?
Luńina, ţi-u-aduchescu câ-ńi yini yiuruşi
tu cheptu cându ti vedu – thâmâtâryioasâ-ńi,
easti vahi proscutlu di-tu soni
di luńina adratâ tu dzuua di prota.

(Poematli a luńinâľei – 1919)

Lucian Blaga pi armâneaşti – traduţeri di Yioryi Vrana

LUMINA

Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te văd,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea—nsetată adânc de viaţă?
Nimicul zăcea-n agonie,
când singur plutea-n întuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul: “Să fie lumină”
O mare
şi-un vifor nebun de lumină
făcutu-s-a-n clipă:
o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de patimi –
o sete de lume şi soare.
Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci – cine ştie?
Lumina, ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te văd – minunato,
e poate ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.

 (Poemele luminii – 1919)
de Lucian Blaga
--------------------------------------------------------------------------------
Descriere:
O casă ţărănească aşezată la drum, are curtea delimitată cu un gard din ostreţe; casa, cu beci, prispă şi acoperiş de şindrilă este spoită în alb; în faţa casei ciugulesc câteva găini, iar o femeie în plan depărtat, îmbrăcată în straie naţionale, se îndeletniceşte cu treburi casnice; cerul albastru este străbătut de nori albi, luminoşi.
--------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Apcar Baltazar
Titlul: Casă ţărănească
Titlul original: Casă ţărănească
Data: 1915
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 365 x 540 mm
Unde se gaseste: Muzeul de Artă - CONSTANŢA
Date despre pictor:
Apcar Baltazar (ortografiat și Abgar Baltazar) (n. 26 februarie 1880, București, România – d. 26 septembrie 1909, București, România) a fost un pictor, critic de artă, eseist, grafician, muralist, decorator de teatru, ceramist, ilustrator de carte și creator de afișe și de costume român, de origine armeană. A fost un reprezentant de seamă al stilului Art Nouveau în România.

INTERMEZZO PICTAT CU COCOŞATUL DIN NOTRE DAME DIN PARIS – VICTOR HUGO

INTERMEZZO PICTAT CU COCOŞATUL DIN NOTRE DAME DIN PARIS – VICTOR HUGO

castelele se sinucid

castelele se sinucid
dincolo de iubire, dincolo de regrete
dacă nu ajungem la timp pentru a le oprii din gestul lor:
cocoşii nu mai deschid dimineţile
salcâmii nu mai innebunesc
cerul albastru nu mai este senin.

pe faţa lor albă apare mucegaiul
şi o dată cu el neantul.

(cav)
--------------------------------------------------------------------------------
~"Libertate in arta, libertate in societate, acesta este telul dublu spre care trebuie sa tinda orice minte consistenta si logica."
~ "Sufletul omului are o nevoie mai mare de ideal decat de real. Existam prin real; dar dupa ideal traim."
citate Victor Hugo
--------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Victor Hugo
Titlul: Castel în ruină
Titlul original:
Data: 1915
Stilul: simbolism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Victor Hugo (n. 26 februarie 1802, Besançon, Franța – d. 22 mai 1885, Paris, Franța) a fost un poet, dramaturg și romancier francez.
Nu multi oameni stiu ca Victor Hugo, cunoscutul scriitor, consacrat in istorie prin Notre-Dame de Paris (1831), (Cocosatul din Notre Dame) si Les Misérables (1862), (Mizerabilii), a si pictat.
Victor Hugo a produs peste 4000 de lucrari de-a lungul vietii. Initial un hobby, desenatul a devenit din ce in ce mai important pentru el. Intre 1848-1851 pictatul a reprezentat singura sa manifestare creativa, in special dupa exilul sau in Bailiwick of Guernsey, pe coasta Normandiei (1851-1870). In aceiasi perioada a luat hotararea de a renunta la scris, pentru a se dedica politicii.
Suportul folosit cu precadere a fost hartia de marimi relativ mici. Tus, cafea, funingine, stilou, penita, chiar si mana, Hugo nu a ezitat nici de a folosi carbunele din chibrituri. Cromatica sa era limitata la negru, sepia, uneori cu sclipiri de alb si foarte rar culori grizate.
Stilul sau era modern, prevestind tehnicile experimentale de Suprarealism(1920-1980) si Expresionism Abstract(miscare artistica de sorginte americana post-I Razboi Mondial). Desi Hugo era reticent in a-si expune lucrarile in public, singurii privelegiati fiind familia si prietenii apropiati, artisti precum Van Gogh si Delacroix au vazut unele desene si au declarat ca daca scriitorul si-ar fi urmat latura artistica, isi putea umbri contemporanii cu lejeritate, artisti consacrati oricum.

Februarie

februarie

suntem plictisiţi de atâta zăpadă
ne rugăm la nori, să plece iarna
caii nechează de atâta nerăbdare
mute păsările scrutează linia orizontului
sperând că vine primăvara
cu îmbrăţişările noastre ameţitoare.

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Konstantin Yuon
Titlul: Peisaj de iarnă cu sănii trase de cai
Titlul original: Зимний пейзаж с санями, запряженными лошадьми
Data: 1915
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 88.5 x 63.5 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Konstantin Fyodorovich Yuon or Juon ( Константин Фёдорович Юон 24 octombrie 1875 – 11 aprilie 1958) a fost un important pictor rus si scenograf asociat miscarii artistice Mir Iskusstva.A fost unul dintre fondatorii Uniunii Ruse a Artistilor si al Asociatiei Artistilor din Rusia Revolutionara.

Yuon s-a nascut in Moscova in familia unui functionar de banca de origine elvetiana-rusa(numele de familie Juon fiind de origine germanica). Fratele lui Paul Juon a fost un compozitor remarcabil.
Din 1892 pana in 1898 a studiat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova unde Konstantin Savitsky si Konstantin Korovin erau profesori. Dupa absolvirea scolii a luat lectii particulare cu Valentin Serov (1898–1900). In timpul catorva calatorii in Europa de Vest, mai ales in Paris, s-a familiarizat cu peisajele urbane ale lui Camille Pissarro si cu alti impresionisti, insa si-a pastrat propriul sau stil distinctiv.
In 1900 a deschis prima scoala privata de pictura si desen din Moscova. Cativa pictori rusi remarcabili au primit educatia in arta in aceasta scoala (de exemplu, Olga Zhekulina). Mai tarziu a predat la Academia de Arte din Leningrad  si la Institutul de Arta  Surikov din Moscova. Studioul lui din Moscova era des folosit de alti pictori. A conceput decoruri pentru piese la Teatrul de Arta din Moscova si Teatrul Maly, devenind decoratorul oficial al acestui teatru din 1945 pana in 1947. De asemenea a conceput decoruri si pentru opere.

In era Sovietica, Yuon a fost director al  Institutului de Cercetare din Academia de Arte (1948–1950) si Prim Secretar al Uniunii  Artistilor Sovietici (1956–1958). A castigat un premiu Stalin (1943), a primit Ordinul Lenin si alte ordine si medalii. A murit in Moscova in 11 aprilie 1958. Konstantin Yuon a inceput ca pictor impresionist de peisaje si compozitie cu o nota simbolista. Cele mai simboliste dintre lucrarile lui sunt ciclul de gravuri Facerea Lumii pe teme din Geneza (1908–1912) si pictura Noua Planeta care prezinta Revolutia din Octombrie ca rezultat al unei catastrofe cosmice. Printre peisajele impresioniste sunt Bulevardul Tverskoy si Sfânta Treime (ambele din 1903). Ulterior s-a jucat cu idei de peisaj liric combinat cu imitatii de miniaturi Palekh si arta icoanelor. Spre sfarsitul vietii a devenit artist de un realism strict social, producand  picturi ca Parada din Piata Rosie din 7 Noiembrie, 1941.

 

ANIVERSAREA PICTORULUI SIMBOLIST ELIHU VEDDER

ANIVERSAREA PICTORULUI SIMBOLIST ELIHU VEDDER

* * *
mâinile mele au forma trupului tău
cunosc căldura ce vine fără să spună nimic.

de Cireşaru Dan

--------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Elihu Vedder
Titlul: Model roman pozând
Titlul original:
Data: 1881
Stilul: simbolism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Elihu Vedder (26 februarie 1836 – 29 ianuarie 1923) a fost un pictor american simbolist, ilustrator de carti si poet, nascut in New York City.

Elihu Vedder  s-a născut pe 26 februarie 1836 in New York City, fiul Dr. Elihu Vedder Sr. si al Elizabethei Vedder. Parintii lui erau verisori. Tatal lui, un  dentist, a decis sa-si incerce norocul in Cuba, ceea ce a avut un impact profund asupra copilariei lui Elihu Jr.. Restul copilariei l-a petrecut intre casa bunicului sau maternal din Schenectady si internat. Mama lui l-a sprijinit in dorinta de-a deveni artist, in timp ce tatal lui si-a dat consimtamantul fara tragere de inima, convins ca fiul sau va alege alta ocupatie. Fratele lui, Dr. Alexander Madison Vedder, a fost chirurg in marina, iar in timpul cat a stationat in Japonia, a fost martorul transformarii  acestei tari  intro cultura moderna.

Vedder s-a pregatit in New York City cu Tompkins H. Matteson, apoi in Paris cu François-Édouard Picot. In final, artistul si-a completat studiile in Italia – unde a fost puternic influentat nu numai de operele artistilor renascentisti, dar si de cele ale grupului Macchiaioli de artisti modernisti. Prima lui vizita in Italia a fost din 1858 pana in 1860, cand s-a atasat emotional de pictorul Giovanni Costa. Calatoriile lor idilice la tara au fost repede intrerupte dupa ce tatal lui Vedder i-a taiat alocatia.

Vedder s-a reintors  fara nici un ban in SUA in timpul Războiului civil american si si-a castigat existenta cu comenzile de ilustratii. S-a alaturat grupului boemian ‘Pfaff’s’ de cafenea si a pictat cele mai cunoscute picturi ale sale, renumite pentru natura lor vizionara, cu imagini romantice si, deseori, cu influente orientale. In  SUA i-a cunoscut si s-a imprietenit cu Walt Whitman, Herman Melville si William Morris Hunt. Vedder a devenit membru al American Academy of Arts and Letters in 1865.

La sfarsitul Razboiului Civil a plecat din America si a trait in Italia. S-a casatorit cu Caroline Rosekrans pe 13 iulie 1869 in Glen Falls, NY. Elihu Vedder si sotia lui au avut patru copii, dintre care doar doi au supravietuit. Fiica lui, Anita Herriman Vedder a jucat un rol vital in gestionarea afacerilor tatalui ei, cunoscut pentru rezerva sa generala fata de detalii. Fiul lui Elihu, Enoch Rosekrans Vedder, a fost un arhitect promitator care s-a casatorit cu designerul de bijuterii, Angela Reston. Enoch a murit in timp ce-si vizita parintii in Italia pe 2 aprilie 1916. Elihu avea o casa in Roma pe insula Capri, un paradis pentru estetii masculini.

Vedder a vizitat Anglia de multe ori si a fost influentat de pre-rafaeliti, a fost prieten cu Simeon Solomon. A fost influentat si de lucrarile misticilor englezi William Blake si William Butler Yeats. In 1890 Vedder a ajutat la formarea grupului In Arte Libertas in Italia.

Vedder s-a intors ocazional in SUA si a trait doar in Italiua din 1906 pana la moartea lui pe 29 ianuarie 1923. E inmormantat in Cimitirul Protestant din  Roma.