Pierre-Auguste Renoir - Dans la Bougival - Dance Dance: BZN

Dansează, dansează

Pleacă din viaţa mea,
Te implor să pleci acum
Căci nu-ţi mai suport chipul,
Eşti rece ca gheaţa şi atât de frustrat,
Acum stau iar pe picioarele mele,
Nu mai e nimic de spus.

Eşti ţicnită,
Îţi pierzi controlul,
Nu m-am purtat niciodată urât cu tine.
Ai trântit uşa în timp ce eu aşteptam,
Aminteşte-ţi cum era înainte:
„Nopţile, iubirea, Parisul.”

Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea,
Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea.

Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea,
Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea.

Eşti nehotărât,
O să las totul deoparte,
Gândeşte-te la partea mea bună,
Înainte să pleci, eu voi aştepta
Aminteşte-ţi cum era înainte:
„Nopţile, iubirea, Parisul.”

Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea,
Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea.

Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea,
Dansează, dansează, dansează, dansează
Până trece noaptea.

Artist: BZN
Album: Desire 1983
Cântec: Dance Dance

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pierre-Auguste Renoir - Dans la Bougival
Data: 1883
Stilul: Impresionism
Media:Ulei pe panza
Dimensiunea: 181.9 x 98.1 cm

Pierre-Auguste Renoir - drum in Louveciennes

VESNICIE

Când noi nu vom mai fi
De mult
Şi şterse urmele vor fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Vor tresări...
Vor crede că li s-a părut
C-aud ceva ce vine de demult,
Din veşnicie.
Şi şterse urmele de-or fi
Pe unde am trecut
Noi doi,
Cei ce vor trece după noi
Se vor iubi...

de Ernest Maftei

--------------------------------------------------------------------------------------
Pierre-Auguste Renoir - drum in Louveciennes
Data: 1870
Stilul: Realism
Media:Ulei pe panza

Berthe Morisot – Interior de cabana

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

Copilărie

Din oglindă mă privea un trup firav
Cu claviatura coastelor distinctă,
Inima-apăsa pe clape grav
Şi-ncerca s-apară în oglindă.

N-am văzut-o niciodată, dar ştiam,
Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă
(Precum inima salcâmului din geam,
Coşul pieptului de crengi o face frunză).

Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă
E aievea cântu-i uniform,
Şi ca nu cumva în somn să tacă,
Mi-era frică seara să adorm.

de Ana Blandiana

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Berthe Morisot – Interior de cabana
Data: 1886
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Berthe Morisot (n. 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher - d. 2 martie 1895 la Paris) a fost o pictoriță impresionistă

Ilya Repin - Baieti pe iarba

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

Copii eram noi amândoi

Copii eram noi amândoi,
Frate-meu şi cu mine.
Din coji de nucă car cu boi
Făceam şi înhămam la el
Culbeci bătrâni cu coarne.
Şi el citea pe Robinson,
Mi-l povestea şi mie;
Eu zideam Turnul-Vavilon
Din cărţi de joc şi mai spuneam
Şi eu câte-o prostie.
Adesea la scăldat mergeam
În ochiul de pădure,
La balta mare ajungeam
Şi l-al ei mijloc înotam
La insula cea verde.
Din lut acolo am zidit,
Din stuful des şi mare,
Cetate mândră la privit,
Cu turnuri mari de tinichea,
Cu zid împreşurată.
Şi frate-meu ca împărat
Mi-a dat mie solie,
Să merg la broaşte nempăcat,
Să-i chem în bătălie -
Să vedem cine-i mai tare.
Şi împăratul broaştelor,
C-un oacacŕ de fală,
Primi – poruncě ostirilor
Ca balta s-o răscoale.
Şi am pornit război.
Vai! multe broaşte noi am prins
- Îmi pare chiar pe rege -
Şi-n turnul negru le-am închis,
Din insula cea verde.
Spre sar-am făcut pace.
Şi drumul broaştelor le-am dat.
Săltau cu bucurie,
Îbalt-adânc s-au cufundat
Ca să nu mai revie.
Noi am pornit spre casă.
Atunci răsplata am cerut
Pentru a mele fapte -
Şi frate-meu m-a desemnat
De rege-n miazănoapte
Peste popoare-ndiane.
Motanul alb cel vistier,
Mânzac cel chior ministru -
Când de la el eu leafa-mi cer,
El miaună sinistru.
Cordial i-am strâns eu laba.
Şi împăratul milostiv
Mi-a dat şi de soţie,
Pe fiica lui cu râs lasciv
Şi ţapănă, nurlie,
Pe Tlantaqu-caputli.
Am mulţămit cu umil semn,
- Drept mantie-o prostire -
M-am dus l-amanta mea de lemn,
În sfânta mânăstire,
Într-un cotlonde sobă.
Şi ah! şi dragă-mi mai era!
Vorbeam blând cu dânsa,
Dară ea nu-mi răspundea
Şi de ciudă eu atunci
Am aruncat-o-n foc.
Şi pe şură ne primblam
Peste stuf şi paie
Şi pe munţi ne-nchipuiam.
Cu fiece bătaie
Mărsileam alături.
Şi pe cap mi se îmfla
Casca de hârtie.
O batistă într-un băţ.
Steag de bătălie.
Cântam: Trararah!
Ah! v-aţi dus visuri, v-aţi dus!
Mort e al meu frate.
Nimeni ochii-i n-a închis
În străinătate -
Poate-s deschişi şi-n groapă!
Dar ades într-al meu vis
Ochii mari albaştri
Luminează – un surâs
Din doi vineţi aştri
Sufletu-mi trezeşte.
Eu? Mai este inima-mi
Din copilărie?
—
Ah! îmi îmblă ades prin gând
O cântare veche.
Parcă-mi ţiuie-aiurind
Dulce în ureche:
Lume, lume şi iar lume!

de Mihai Eminescu

--------------------------------------------------------------------
Ilya Repin - Baieti pe iarba
Original Title: Мальчики на траве
Data: 1903
Stilul: Realism
Ilia Efimovici Repin (Илья Ефимович Репин) (n. 5 august 1844 la Ciuguev, lângă Harkov, Imperiul Rus, în prezent în Ucraina - d. 29 septembrie 1930, Kuokkala, pe atunci în Finlanda, astăzi Repino, Rusia) a fost un pictor realist rus, aparținând școlii artistice Peredvijniki (Передвижники).
Lucrările sale conțin adesea înțelesuri adânci, psihologice și exprimă tensiunile din interiorul ordinii sociale existente în vremea sa. Spre sfârșitul anilor 1920, în Uniunea Sovietică au început să fie publicate numeroase lucrări despre el ca, un deceniu mai târziu, să apară chiar un cult al lui Repin, el fiind considerat un model „progresiv” și „realist” ce trebuia imitat de artiștii sovietici „social realiști”.

William-Adolphe Bouguereau - Culegatorii Data: 1882

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

COPILĂRIA MEA

Mi-i fraged sufletul, pînă pe buze mi-i fraged,
poate de iarba ce crește acuma la noi ;
cu bice de aur trec sub fereastra mea ploi -
stau singură și-mi aduc aminte de multe :

Cînd eram mică legasem un leagăn de-o creangă.
,,Vreau s-ajung steaua de-acolo...'' strigam bunicului.
O, cît de sus s-au suit dușmănoasele stele...
Nu le mai văd, le-am uitat lumina curată.

Mi-i inima tristă. Mama mi-a scris c-au tăiat
pomii din fundul grădinii, leagănul putred ;
odată cu dînsul, va fi căzut în buruieni
copilăria mea - și o mănîncă furnicile...

II

Cine povestește-n mine, cine
mi-aduce aminte c-am trăit acolo,
în țara dintre sobă și genunchii bunicului,
întîia poveste cu zmei ?

Vă voi face să trăiți de-a pururi,
ani duși, miraculoase răsărituri.
Deasupra gardului unde lumea sfîrșea,
azi știu, de-acolo începea tărîmul zmeului.

Însă toate s-au sfîrșit odată,
cînd ardeau lumînările ziua.
Bunicul dormea într-o cutie frumoasă -
și l-au luat și l-au dus pe sub marii castani.

Toată noaptea m-am temut pentru dînsul.
Văzînd că nu se mai întoarce, ziceam :
,,Dacă se-ntîlnește cu scorpia ? Haide,
Azor, să ne ducem la el.''

Și singură mai tîrziu am plecat.
Pe tărîmul zmeilor mișună oameni.
În jurul inimilor un șarpe mic
se-ncolocește ; ei sunt triști și răi.

Dar pentru dînșii scriu poemele mele,
scutur deasupra lor copacii de-atunci și ploile
amintiți-vă că sunt copii pe lume,
și plante albastre, și duioșii cîni.

de Magda Isanos

-------------------------------------------------------------------
William-Adolphe Bouguereau - Culegatorii
Data: 1882
Stilul: Neoclasicism
Media: ulei pe panza
Dimensiunea: 87.5 x 134 cm
Detroit Institute of Arts, Detroit, MI, USA
William Adolphe Bouguereau (30 noiembrie 1825 – 19 august 1905) a fost un pictor academic francez.
William-Adolphe Bouguereau s-a născut în La Rochelle, Franța. Student al Școlii de arte frumoase din Paris (Ecole des Beaux-Arts), a câștigat Prix de Rome în 1850. Picturile sale realizate în genul realismului artistic, precum și temele sale de inspirație mitologică l-au făcut extrem de popular, fiind unul din pictorii care a expus la constant la Salonul din Paris, de-a lungul întregii sale vieți artistice. Deși spre sfârșitul vieții sale, pictorul însuși a considerat că a căzut într-un fel de dizgrație, în mare parte datorată opoziției sale constante curentului impresionist, în lumea contemporană există o reconsiderare a artei sale și un nou val de apreciere îi înconjoară cele opt sute treizeci și șase (836) de picturi finalizate.