ANIVERSAREA PICTORULUI MAX ERNST CU VERSURI CU MAX ERNST
Cântecul bătrânilor răzvrătiţi
lambi ologi de tândălogi
hodorogeli de hodorogi
saltimbanci pentru boşorogi
ceruiesc buzele noctambulilor
Se joacă cu tot felul de pachete
şi cu baghete magice
Îşi înghit îngheţata
pompoşeniile foiletoanele
Sărim de la una la alta
pân-ajungem la ouă
de fraţi bigoţi
Mai uşori suntem noi toţi
decât europiul fiindcă
ne-am americanizat uşor
Cu bocanc fin de marsuin
N-avem coeziune chimică
de Max Ernst
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Max Ernst
Titlul: Woman, Old Man and Flower Femme
Titlul original: Woman, Old Man and Flower Femme
Data: c.1923; Paris, Franţa
Stilul:Surrealism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 130.2 x 96.5 cm
Unde se gaseste: Museum of Modern Art (MoMA), New York City, NY, US
Date despre pictor:
Max Ernst (2 aprilie 1891, Brühl – 1 aprilie 1976, Paris) a fost un pictor şi sculptor modernist german, care a aderat în 1919 la curentul dadaist, pentru ca, în anul 1924 – o dată cu apariţia oficială a suprarealismului – să se încadreze în această mişcare.Max Ernst, fiul unui pictor care lucra la o şcoală de surdo-muţi, s-a născut la 2 aprilie 1891 în orăşelul Brühl, lângă Köln. În anul 1908 începe să studieze Filosofia, Psihologia şi Istoria Artelor la Universitatea din Bonn, unde îi va cunoaşte pe pictorul August Macke – care îl introduce în grupul „Der Blaue Reiter” („Călăreţul albastru”) – şi pe sculptorul Hans Arp, cu care va deveni prieten foarte apropiat. Începuturile sale artistice stau sub influenţa pronunţată a expresionismului german pe de o parte, şi a operelor lui Giorgio De Chirico pe de altă parte. Citeşte de asemenea foarte mult, cunoaşte operele lui Sigmund Freud, Guillaume Apollinaire şi Arthur Rimbaud.
În timpul primului război mondial este rănit şi demobilizat. În anul 1918 se căsătoreşte cu Lou Strauss, dar, în 1922, după naşterea unui fiu, căsnicia lor se destramă.După ce se întoarce la Köln se împrieteneşte cu pictorul Johannes Theodor Baargeld şi – împreună – aderă în 1919 la mişcarea dadaistă, cu care îi familiarizase Hans Arp. Baargeld, Arp şi Ernst vor crea aşa-numitele „Fatagaga” (prescurtare de la Fabrication de Tableaux Garantis Gazométriques: „Fabricare de tablouri garantat gazometrice”), lucrări comune apărute din experimente legate de legea hazardului.Din anul 1924 până în 1938, Max Ernst este unul din reprezentanţii de frunte ai picturii suprarealiste, în mod evident sub influenţa lui Giorgio De Chirico. Totuşi Ernst se deosebeşte de predecesorul său prin dimensiunea uneori blasfemică („Maica Domnului pedepsind pe Pruncul Iisus”, 1926, „Pietà sau revoluţia nocturnă”, 1923) a operei sale, moştenire a spiritului anarhic specific revoltei dadaiste. În 1929, se întâlneşte cu Alberto Giacometti şi publică romanul-colaj „Femeia cu o sută de capete”, colaborează cu Salvador Dalí la filmul suprarealist „Vârsta de aur”. Cultul pentru insolit se păstrează şi în sculpturile sale, unde – concrete şi pregnante – volumele au totuşi capacitatea de a instaura convenţiile visului.
Creaţia lui Max Ernst, localizată „în afara picturii” – după cum singur obişnuia să spună -, va influenţa în mod considerabil numeroase generaţii de artişti, mai ales în Statele Unite, ca Jackson Pollock sau Robert Motherwell.
Cântecul bătrânilor răzvrătiţi
lambi ologi de tândălogi
hodorogeli de hodorogi
saltimbanci pentru boşorogi
ceruiesc buzele noctambulilor
Se joacă cu tot felul de pachete
şi cu baghete magice
Îşi înghit îngheţata
pompoşeniile foiletoanele
Sărim de la una la alta
pân-ajungem la ouă
de fraţi bigoţi
Mai uşori suntem noi toţi
decât europiul fiindcă
ne-am americanizat uşor
Cu bocanc fin de marsuin
N-avem coeziune chimică
de Max Ernst
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Max Ernst
Titlul: Woman, Old Man and Flower Femme
Titlul original: Woman, Old Man and Flower Femme
Data: c.1923; Paris, Franţa
Stilul:Surrealism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 130.2 x 96.5 cm
Unde se gaseste: Museum of Modern Art (MoMA), New York City, NY, US
Date despre pictor:
Max Ernst (2 aprilie 1891, Brühl – 1 aprilie 1976, Paris) a fost un pictor şi sculptor modernist german, care a aderat în 1919 la curentul dadaist, pentru ca, în anul 1924 – o dată cu apariţia oficială a suprarealismului – să se încadreze în această mişcare.Max Ernst, fiul unui pictor care lucra la o şcoală de surdo-muţi, s-a născut la 2 aprilie 1891 în orăşelul Brühl, lângă Köln. În anul 1908 începe să studieze Filosofia, Psihologia şi Istoria Artelor la Universitatea din Bonn, unde îi va cunoaşte pe pictorul August Macke – care îl introduce în grupul „Der Blaue Reiter” („Călăreţul albastru”) – şi pe sculptorul Hans Arp, cu care va deveni prieten foarte apropiat. Începuturile sale artistice stau sub influenţa pronunţată a expresionismului german pe de o parte, şi a operelor lui Giorgio De Chirico pe de altă parte. Citeşte de asemenea foarte mult, cunoaşte operele lui Sigmund Freud, Guillaume Apollinaire şi Arthur Rimbaud.
În timpul primului război mondial este rănit şi demobilizat. În anul 1918 se căsătoreşte cu Lou Strauss, dar, în 1922, după naşterea unui fiu, căsnicia lor se destramă.După ce se întoarce la Köln se împrieteneşte cu pictorul Johannes Theodor Baargeld şi – împreună – aderă în 1919 la mişcarea dadaistă, cu care îi familiarizase Hans Arp. Baargeld, Arp şi Ernst vor crea aşa-numitele „Fatagaga” (prescurtare de la Fabrication de Tableaux Garantis Gazométriques: „Fabricare de tablouri garantat gazometrice”), lucrări comune apărute din experimente legate de legea hazardului.Din anul 1924 până în 1938, Max Ernst este unul din reprezentanţii de frunte ai picturii suprarealiste, în mod evident sub influenţa lui Giorgio De Chirico. Totuşi Ernst se deosebeşte de predecesorul său prin dimensiunea uneori blasfemică („Maica Domnului pedepsind pe Pruncul Iisus”, 1926, „Pietà sau revoluţia nocturnă”, 1923) a operei sale, moştenire a spiritului anarhic specific revoltei dadaiste. În 1929, se întâlneşte cu Alberto Giacometti şi publică romanul-colaj „Femeia cu o sută de capete”, colaborează cu Salvador Dalí la filmul suprarealist „Vârsta de aur”. Cultul pentru insolit se păstrează şi în sculpturile sale, unde – concrete şi pregnante – volumele au totuşi capacitatea de a instaura convenţiile visului.
Creaţia lui Max Ernst, localizată „în afara picturii” – după cum singur obişnuia să spună -, va influenţa în mod considerabil numeroase generaţii de artişti, mai ales în Statele Unite, ca Jackson Pollock sau Robert Motherwell.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu