UN AN DE LA DESPARTIRE
O, draga mea,
A trecut un an de când ne -am despărţit;
Dimineaţa şi-a dezbrăcat veşmântul speranţei.
Zilele cugetă adânc,
Şi oamenii sunt numere şi imagini în schimb are
Fiece dimineaţă soarele-şi aruncă marama peste mine
Să-mi şteargă rana sângerândă
Din marea inimii mele,
Şi suferinţa calcă tot mai apăsat pe străzi
Şi pe toate trotuarele pe care altădată ne plimbam.
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Oskar Zwintscher - Gold
neniu brilo ea spune că nu există nicio strălucire într-o dimineață de sâmbătă la mansardă schițez o poezie eleganța este înnăscută aov ====...
-
ZIUA PETER PAUL RUBENS Fiii Ledei Doi tineri printi , nascuti de-aceeasi mama, Legatu-s-au prin dor clocotitor, ...
-
Tabloul Nopţile de mi le-ar lumina soarele! Dorm - leoarcă de vopsele, în patul meu În aşternutul meu din tablouri şi tu cu picioru...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu