zbor
aripi într-un zbor neîntrerupt,
munţii îşi recapătă culorile toamnei.
din vârf până la poalele pantei
melancolia se instalează pretutindeni.
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
vineri, 22 septembrie 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Hermann Hesse - Bosco
la ĉielo malheliĝis cerul s-a întunecat două destine stau pe verandă la cafea aerul are gust de amine sunt încăpățânat ascult discursul rege...
-
ZIUA PETER PAUL RUBENS Fiii Ledei Doi tineri printi , nascuti de-aceeasi mama, Legatu-s-au prin dor clocotitor, ...
-
Tabloul Nopţile de mi le-ar lumina soarele! Dorm - leoarcă de vopsele, în patul meu În aşternutul meu din tablouri şi tu cu picioru...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu