ANIVERSAREA POEZIEI GRECESTI PUSA IN LUMINA DE ODYSSEAS ELYTIS
Elena
Cu primul strop de ploaie a fost ucisă vara
S-au umezit cuvintele care dădeau lumină stelelor
Cuvinte cu o singură destinaţie: Tu!
Spre cine vom întinde mâinile acum când timpul
nu ţine seama de noi
Spre cine vom întoarce privirile acum când
liniile îndepărtate au naufragiat în nori
Acum când s-au închis pleoapele tale peste
priveliştile noastre
Şi suntem de parcă bezna a trecut prin noi
singuri pustii de singuri
încercuiţi de imaginile morţii tale
Cu fruntea- fereastră veghem suferinţa
cea nouă
Nu-i moartea care ne va doborî cât timp
Tu exişti
cât timp există-n altă parte un vânt pentru a continua
până la capăt
Să te-nveşmânte de apropape cum te-nveşmântă de departe
speranţa noastră
Cât timp există-n altă parte
Câmpia verde pentru visul tău solar
Pentru a depune mărturie
Nu-i moartea pe care o vom înfrunta
Ci doar întâiul strop al unei ploi de toamnă
Un sentiment confuz
Aburul pământului umed în sufletele noastre
care încet-încet se depărtează
Şi când nu-i mâna ta-n mâinile noastre
Şi când nu-i sângele nostru-n venele visului tău
Lumina pe cerul deschis
Şi muzica-n adâncul nostru, o! melancolică
Trecătoare cât vom mai fi pe lume
Aerul umed e ceasul toamnei de adio
Reazemul amar al braţului căzut în amintire
Care apare când noaptea înaintează pentru a ne despărţi
de lumină
În spatele ferestrei care priveşte spre
mâhnire
Care nu vede nimic
Pentru că de pe acum a devenit muzică mister flacără
Bătaie a pendulei în zid
Pentru că de pe acum a devenit
Poezie vers cu alt vers ecou paralel
cu ploaia lacrimi şi cuvinte
Cuvinte nu asemenea celorlalte însă şi acestea cu o singură
destinaţie: Tu!
de Odisseas Elytis
Elena
Cu primul strop de ploaie a fost ucisă vara
S-au umezit cuvintele care dădeau lumină stelelor
Cuvinte cu o singură destinaţie: Tu!
Spre cine vom întinde mâinile acum când timpul
nu ţine seama de noi
Spre cine vom întoarce privirile acum când
liniile îndepărtate au naufragiat în nori
Acum când s-au închis pleoapele tale peste
priveliştile noastre
Şi suntem de parcă bezna a trecut prin noi
singuri pustii de singuri
încercuiţi de imaginile morţii tale
Cu fruntea- fereastră veghem suferinţa
cea nouă
Nu-i moartea care ne va doborî cât timp
Tu exişti
cât timp există-n altă parte un vânt pentru a continua
până la capăt
Să te-nveşmânte de apropape cum te-nveşmântă de departe
speranţa noastră
Cât timp există-n altă parte
Câmpia verde pentru visul tău solar
Pentru a depune mărturie
Nu-i moartea pe care o vom înfrunta
Ci doar întâiul strop al unei ploi de toamnă
Un sentiment confuz
Aburul pământului umed în sufletele noastre
care încet-încet se depărtează
Şi când nu-i mâna ta-n mâinile noastre
Şi când nu-i sângele nostru-n venele visului tău
Lumina pe cerul deschis
Şi muzica-n adâncul nostru, o! melancolică
Trecătoare cât vom mai fi pe lume
Aerul umed e ceasul toamnei de adio
Reazemul amar al braţului căzut în amintire
Care apare când noaptea înaintează pentru a ne despărţi
de lumină
În spatele ferestrei care priveşte spre
mâhnire
Care nu vede nimic
Pentru că de pe acum a devenit muzică mister flacără
Bătaie a pendulei în zid
Pentru că de pe acum a devenit
Poezie vers cu alt vers ecou paralel
cu ploaia lacrimi şi cuvinte
Cuvinte nu asemenea celorlalte însă şi acestea cu o singură
destinaţie: Tu!
de Odisseas Elytis
-------------------------
Odysseas Elytis (greacă Οδυσσέας Ελύτης}, (pseudonimul literar al lui Odysséas Alepoudhélis) (n. 2 noiembrie 1911, Heraklion, Creta - d. 18 martie 1996, Atena) este un scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1979.
--------------------------
Pictor: Joaquín Sorolla y Bastida
Titlul: Elena
Titlul original: Elena in cove, San Vicente at Majorca
Data: 1919; Spania
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se găseşte: Colectie particulară
Date despre pictor:
Joaquín Sorolla y Bastida ( 27 februarie, 1863 – 10 august, 1923), pictor spaniol nascut in Valencia, portretist, peisagist si lucrari monumentale cu teme sociale si istorice.Cele mai multe dintre lucrarile sale sunt caracterizate printro reprezentare deosebita sub lumina soarelui a oamenilor si peisajelor din tara sa natala
In 1890 s-a mutat in Madrid, iar in acea perioada si-a concentrat atentia asupra picturilor monumentale cu teme orientale, mitologice, istorice si cu subiecte sociale pe care le-a expus in saloane si expozitii internationale in Madrid, Paris, Venice, Munich, Berlin si Chicago.
Primul sau succes rasunator a fost inregistrat cu pictura Another Marguerite (1892), recompensata cu medalia de aur la Expozitia Nationala din Madrid, apoi a fost premiat la Expozitia Internationala din Chicago Exhibition, lucrarea fiind donata Muzeului Universitatii din Washington, St. Louis, Missouri. Curand a castigat notorietate internationala si a devenit cel mai de seama reprezentant al Scolii Spaniole de pictura moderna.
Pictura lui, The Return from Fishing (1894), lucrare a maturitatii sale, a fost admirata in Salonul din Paris Salon si a fost achizitionata de stat pentru Musée du Luxembourg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu